C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Du-te învârtindu-te, Lazăre!

După scandalul cu protocoalele încheiate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) cu SRI în decembrie 2016, procurorul general Augustin Lazăr (alintat Gusti sau Gustică de foștii săi colegi de facultate sau de serviciu ori „bădia Lazăr” sau „taica Lazăr” de către o anumită parte a presei) a fost prins iar cu fofârlica.



 Neevaluat profesional

Principalul motiv pentru care ministrul justiției, Tudorel Toader, a solicitat revocarea din funcție a procurorului general Augustin Lazăr este faptul că în dosarul său de candidatură aflat la Ministerul Justiției nu a fost identificat niciun document care să dovedească îndeplinirea criteriului obținerii calificativului „foarte bine” la ultima evaluare. Pentru clarificarea acestui aspect, în data de 12 septembrie 2018, ministrul Toader a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să-i transmită situația evaluărilor procurorului Augustin Lazăr. O săptămână mai târziu, CSM i-a transmis rapoarele de evaluare a activității profesionale a procurorului Lazăr, întocmite pentru perioada 2014-2016, de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul CSM, și pentru perioada 2011-2013, de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul PICCJ. Raportul de evaluare pentru perioada 2011-2013 vizează activitatea desfășurată în funcțiile de procuror general adjunct 2011-2012) și de procuror general (2013) al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și a fost întocmit în data de 20 aprilie 2017, respectiv la un an de la numirea sa în funcție. Raportul de evaluare pentru perioada 2014-2016 privește activitatea desfășurată în funcțiile de procurer general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia (2014-2015) și de procuror general al PICCJ (2016) și conține doar data luării la cunoștință a evaluării, și anume 18 septembrie 2018, respectiv cu o zi înainte să fie transmis răspunsul CSM către Ministerul Justiției.

Procurorul general Lazăr a replicat imediat printr-o jelanie în care a invocat că ar fi fost notat 36 de ani cu calificativul „foarte bine”, fapt ce poate fi consultat în mapa sa profesională. I-a ținut isonul în aceeași seară fostul ministru de justiție Raluca Prună, care l-a propus în funcție, aceasta afirmând că, la momentul formulării propunerii, procurorul Augustin Lazăr îndeplinea toate criteriile formale: vechime de 10 ani, calificativul „foarte bine” la ultima evaluare profesională, absența vreunei sancțiuni disciplinare în ultimii trei ani.

O fi obținut calificativul „foarte bine”, dar problema de fond este că, în perioada depunerii candidaturii, propunerii, avizării și numirii lui Augustin Lazăr în funcția de procuror general al României, acte derulate în cursul lunii aprilie 2016, acesta nu fusese evaluat pe o perioadă anterioară de cinci ani (2011-2015), fiind încălcate dispozițiile legale care prevăd obligativitatea evaluării procurorilor la o perioadă de trei ani. În comunicatul de miercuri seara, ministrul Toader a plusat arătând că documentele la care se face referire în avizul Secției de procurori din cadrul CSM nu se regăsesc în dosarul de la Ministerul Justiției, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al PICCJ. Lazăr a contraatacat că și-a depus proiectul managerial la CSM, dar între timp a apărut o altă surpriză și lovitură pentru procurorul general prin constatarea faptului că proiectul său managerial ar fi un copy-paste după proiectul managerial al procurorului general Tiberiu Nițu, căruia i-a succedat în funcție.

Cercetat penal

Lipsa dovezii privind evaluarea cu calificativul „foarte bine” nu este singura culpă sau neglijență imputabilă celor trei actori implicați în selectarea, verificarea și desemnarea procurorului general al României (ministrul de justiție, CSM și președintele României). La data respectivă Augustin Lazăr era cercetat într-un dosar instrumentat de DNA, fiind „un penal”  în accepțiunea președintelui Klaus Iohannis. Mai exact, în toamna anului 2015, la  Serviciul Teritorial Alba Iulia al DNA a fost înregistrată o sesizare formulată împotriva sa de un procuror din subordine, în care era acuzat de fapte de corupție comise în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. În primăvara anului 2016, sesizarea a fost înaintată la structura centrală a DNA, unde a fost înregistrat dosar penal. Având indicii temeinice, procurorul de caz ar fi solicitat și ar fi obținut interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Lazăr, operațiunea de monitorizare fiind realizată de Direcția Județeană Hunedoara a SRI, unde era șef un apropiat al generalului Florian Coldea, pe atunci șeful operativ al SRI. Procurorul de caz ar fi intenționat să-l trimită pe Lazăr în judecată pentru că s-ar fi confirmat implicarea sa într-un act de corupție. Conducerea DNA, în frunte cu fostul procuror șef Laura Codruța Kovesi, a decis însă ca dosarul să fie repartizat unui alt procuror, care l-a clasat după investirea lui Lazăr în funcția de procuror general al României.

Existența acestui dosar punea în discuție integritatea și reputația lui Lazăr, dar nici ministrul Prună, nici CSM și nici președintele Iohannis, prin consilierii prezidențiali și prin serviciile secrete, nu au catadicsit să efectueze niciun fel de verificări pentru a stabili dacă candidatul la funcția de procuror general al României era vizat în perioada respectivă de vreun dosar înregistrat la DNA, DIICOT sau altă structură de parchet. Spre comparație,procurorul general Lazăr a solicitat și a obținut la CSM suspendarea audierii procurorului Anca Florea, propunerea ministrului Tudorel Toader pentru funcția de procuror șef al DNA, cu motivarea că în ziua precedentă a înregistrat o sesizare prin care a solicitat cercetarea disciplinară a acesteia pentru un incident de securitate legat de devoalarea unui protocol clasificat încheiat cu SRI în decembrie 2016. Ori dacă în cazul Florea era vorba de o cercetare disciplinară care nici măcar nu demarase, în cazul Lazăr era vorba de o cercetare penală care începuse cu mai multe luni înainte de a fi selectat, propus și numit procuror general al României. Cel mai plauzibil este că șefii Binoului SRI-DNA, Florian Coldea și Laura Codruța Koveși, au aranjat clasarea dosarului lui Lazăr pentru a-l fideliza și a-l ține sub control cu un dosar monedă de schimb, care putea fi oricând redeschis.

O ordonanță care poate declanșa un Watergate românesc Procurorul general Lazăr a venit cu o explicație penibilă și referitor la ordonanța de clasare privind pe președintele Klaus Iohannis care a fost găsită în dosarul său de candidatură de la Ministerul Justiției și care a fost emisă în data de 18 septembrie 2014 de către procurorul șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică din PICCJ, Cristian Lazăr. După ce inițial a negat orice legătură cu o astfel de ordonanță, Lazăr a aruncat vina pe o grefieră care cică ar fi fotocopiat și atașat din eroare ordonanța emisă de un alt procurer având numele său. Lazăr este ori un mare mincinos ori un netot de-a binelea. Cum să lași la mintea și la mâna unei grefiere, care de altfel nu avea niciun fel de atribuții în acest sens, întocmirea unui dosar de candidatură pentru o funcție atât de importantă ca și cea de procurer general al României? O chestiune gravă care trebuie lămurită urgent este cum a ajuns ordonanța respectivă în posesia lui Lazăr și în dosarul său de candidatură, în condițiile în care a fost emisă de PICCJ. Lazăr susține că această ordonanță a ajuns prin declinarea competenței la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia ca urmare a disjungerii față de alte persoane și că a repartizat spre soluționare noul dosar constituit unui procuror din subordine. Numai că, din dispozitivul ordonanței în cauză, rezultă că disjungerea și declinarea competenței față de doi consilieri locali de la Sibiu s-a făcut, cum era normal și legal, către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu. Ca atare, procurorul general Lazăr putea obține această ordonanță fie de la subalternii săi din Sibiu, pe o cale scurtă și infralegală, fie în urma preluării dosarului disjuns de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Nu este exclusă nici ipoteza ca ordonanța să fi ajuns în posesia procurorului general Augstin Lazăr sau a fostului ministru de justiție Raluca Prună cu concursul procurorului care a emis-o sau a unor apropiați ai acestuia. Am mai scris în ultimii ani că, în urmă cu 7-8 ani, procurorul Cristian Lazăr era suspectat că ar face parte din rețeaua cea mai apropiată a generalului Florian Coldea, fostul prim adjunct al directorului SRI și că ar fi o cârtiță a acestuia. Zilele acestea am aflat că procurorul Cristian Lazăr este originar din județul Arad, ca și generalul Coldea. Și-a început cariera la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, de unde a fost promovat la Serviciul Teritorial Timișoara al DNA și apoi la PICCJ, unde a fost angajat în perioada în care procuror general era Laura Codruța Kovesi. Dosarele importante și sensibile pe care le-a soluționat prin clasare în ultimii ani (plagiatul fostului premier Victor Ponta, plagiatul fostului procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, conflictele de interese ale președintelui Klaus Iohannis, închisorile CIA din România) fac plauzibilă o astfel de versiune.

În iulie 2013 procurorul Cristian Lazăr a fost delegat de fostul procuror general Tiberiu Nițu, omul lui Victor Ponta, în importanta funcție de procuror șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din PICCJ, probabil drept răsplată pentru închiderea dosarului de plagiat al fostului premier. În decembrie 2015 a fost numit definitiv în funcția sus-menționată de către președintele Klaus Iohannis, în urma propunerii făcute de fostul ministru de justiție Robert Cazanciuc, un alt apropiat al lui Victor Ponta, care a fost susținută și de succesoarea sa Raluca Prună. Probabil că președintele Iohannis și-a manifestat astfel recunoștința că i-a închis dosarul cu conflictele de interese de care a fost acuzat în calitate de primar al municipiului Sibiu, cu două zile înainte de a-și depune candidatura pentru Președinția României.

Potrivit informațiilor funizate presei de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în perioada în care Augustin Lazăr a ocupat funcțiile de procuror general adjunct și de procuror general al acestei unități de parchet, au fost soluționate cu neînceperea urmăriri penale sau clasare nu mai puțin de nouă dosare penale privind fapte imputate lui Klaus Iohannis în calitate de primar al Sibiului. Unele din aceste dosare priveau implicarea actualului președinte în afaceri cu case și în retrocedarea, în calitate de primar al Sibiului, a unor imobile către Forumul Democrat German, la care deținea funcția de președinte. Altele priveau infracțiuni de fals în declarații sau de conflict de interese de care a fost acuzat de către Agenția Națională de Integritate. Plasarea unei ordonanțe de clasare din aceste dosare în dosarul de candidatură al lui Augustin Lazăr pentru funcția de procuror general al României, indiferent dacă au fost emise sau avizate de către acesta sau de alți procurori, nu poate fi interpretată decât ca un șantaj voalat la adresa principalului decident, președintele Klaus Iohannis.

Uns în funcții pe relații de prietenie și veresie

O altă gogoriță de tot hazul a procurorului general Lazăr este că ar fi un purtător al făcliei demnității și independenței procurorilor de la vechea generație la noua generație. Nici aici nu a prea nimerit-o pentru că Augustin Lazăr nu poate fi considerat un model profesional și managerial de către noile promoții de procurori. Pe Lazăr nu l-a dat niciodată deșteptăciunea afară din casă și nu este un reper de succes profesional prin propriile capacități și abilități. În primii 16 ani din cariera sa a fost un obscur și mediocru procuror criminalist, opt ani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și opt ani la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba. De regulă, procurorii profesioniști și performanți ocupă funcții de conducere după 5-10 ani de activitate.

Procurorul general Lazăr face astăzi mare caz de independența procurorilor față de factorul politic, dar toate promovările sale s-au bazat pe conexiuni politice și instituționale, pe amiciții și veresii la nivel înalt. În septembrie 1998, Lazăr a fost promovat de procurorul general de atunci al PÎCCJ, Mircea Criste, șef al Secției anticorupție, de urmărire penală și criminalistică (denumită și Direcția I) din PÎCCJ, care a fost un fel de precursor al PNA/DNA. Singura motivație a acestei promovări este faptul că Lazăr și Criste erau buni amici din studenție, fiind colegi de an și de cameră în timpul studiilor la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pe care au absolvit-o în 1981. În decembrie 2012, Lazăr a fost numit procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia de către procurorul general interimar Daniel Morar, care i-a fost subaltern în perioada 1998-2001. În această perioadă, Lazăr l-a detașat pe Morar, în două rânduri, în cadrul secției pe care o conducea în PÎCCJ, iar în ianuarie 1999 l-a numit procuror-șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj-Napoca.

Pe 28 aprilie 2016, Lazăr a fost numit procuror general al PÎCCJ de către președintele Klaus Iohannis, care a avut nouă dosare penale soluționate cu neînceperea urmăririi penale sau clasare în perioada în care a deținut funcția de primar al municipiului Sibiu, iar Lazăr era procuror general adjunct sau procuror general al acestei unități de parchet. Conform unor surse, Lazăr a beneficiat la această promovare și de sprijinul fostului procuror-șef al DNA Laura Codruța Kovesi și al tatălui acesteia, fostul procuror Ioan Lascu de la Mediaș, cu care s-a aflat în relații de prietenie. Kovesi și tatăl său s-au aflat în subordinea lui Lazăr în perioada în care acesta a deținut funcția de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, parchetele din județul Sibiu aflându-se în subordinea acestuia. Devine tot mai plauzibil scenariul conform căruia fosta șefă a DNA l-ar fi sprijinit și impus pe fostul său șef și prieten al tatălui său să devină procuror general al României, creându-i pârtie în acest scop prin eliminarea din această funcție a antecesorului său Tiberiu Nițu, căruia i-a inventat un dosar pentru abuz în serviciu, fapt datorită căruia acesta a demisionat. După aproape trei ani, DNA a clasat acest dosar cu motivarea că fapta nu există, dar între timp scopul conjuraților a fost atins. Foarte probabil că la acest scenariu a avut o contribuție și principalul partener al lui Kovesi din Binomul SRI – DNA, generalul Florian Coldea.

S-a înconjurat de fanii lui Macovei

La rândul său, procurorul general Lazăr a făcut promovări în cele mai importante funcții din PÎCCJ pe relații de prietenie și veresie. În funcția de prim-adjunct al său a recomandat-o și a promovat-o pe procurora Laura Oprean, care deținea funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj-Napoca. Aceasta a fost anterior adjuncta fostului procuror-șef al DNA Daniel Morar și procuror-șef interimar al DNA, după ce Morar a preluat interimar funcția de procuror general al României. După cum se știe, Morar a fost numit procuror-șef al DNA de către fostul președinte Traian Băsescu, la propunerea fostului ministru al Justiției Monica Macovei, al cărei fan declarat și devotat a fost. Lazăr și Macovei au fost colegi de promoție universitară și de generație în procuratură, începându-și amândoi cariera în 1982, cu precizarea că Macovei a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București.În funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică, cea mai importantă secție din Parchetul General, l-a promovat pe procurorul Romulus Varga, cunoscut și el drept un fan al fostului ministru al Justiției Monica Macovei. În 2007, după ce a fost schimbat din funcția de procuror-șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, în urma unui control al Inspecției Judiciare, care i-a reținut grave abateri disciplinare, procurorul Varga și-a găsit scăparea la Ministerul Justiției, unde a fost angajat consilier al secretarului de stat Katalin Kibedi, care a fost colegă de an cu Lazăr la Facultatea de Drept din Cluj-Napoca. Macovei și Kibedi au fost colege la Universitatea Central-Europeană de la Budapesta, unde au beneficiat de burse Soros.

În 2009, procurorul Romulus Varga a fost preluat în PÎCCJ de fostul procuror general Laura Codruța Kovesi, deși nu deținuse gradele de procuror de parchet de pe lângă tribunal și de parchet de pe lângă curte de apel. Procurorul Varga se laudă că ar fi soluționat dosarul „Elodia“ și dosarul accidentului mortal al patronului Hexi Pharma, Dan Condrea. Ambele victime au avut anumite conexiuni cu SRI; ultimul amant al avocatei Elodia Ghinescu a fost un ofițer SRI care nu a fost cercetat cu privire la moartea acesteia, iar referitor la afacerea Hexi Pharma, există indicii că ar fi fost implicați cel puțin doi generali SRI care locuiesc în zona în care s-a produs accidentul mortal al lui Condrea. Amândoi generalii au fost apropiați și fideli ai fostului prim-adjunct al directorului SRI Florian Coldea, unul deținând funcția de adjunct, iar celălalt de șef de direcție.

Înălțarea prietenului și amicului Gigi

În funcția de procuror-șef al Secției Parchetelor Militare din PÎCCJ, procurorul general Lazăr l-a promovat pe generalul procuror Gheorghe Cosneanu, alintat Gigi, cu care a fost coleg de an și de cameră în timpul studiilor la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai. Înainte de promovare, Cosneanu era pe cale să se pensioneze în urma unor rateuri profesionale. La Secția Parchetelor Militare se află în instrumentare vechile și importantele dosare ale Revoluției din decembrie 1989 și Mineriadei din iunie 1990, iar procurorul general Lazăr avea nevoie de un om de încredere care să-i împărtășească nostalgiile comuniste.

A devenit public că Lazăr și Cosneanu frecventează de o perioadă piscina și sauna de la sediul SPP, unde este director general Lucian Pahonțu, devenit cel mai longeviv șef de serviciu secret din România, având în vedere că a fost numit în funcție de fostul președinte Traian Băsescu în 2005. În loc să învețe gramatica limbii române, generalul Pahonțu încearcă în ultimii ani să joace rolul deținut anterior de generalul Florian Coldea, fostul șef operativ al SRI. Pahonțu a devenit o gazdă bună după ce a fost vizat într-un dosar instrumentat de Secția Parchetelor Militare având ca obiect o omucidere petrecută la un accident de vânătoare la care a fost prezent.

Colac pentru Prună

Colac peste pupăză, după câteva luni de la propunerea și numirea sa în funcția de procuror general al României, respectiv în octombrie 2016, Augustin Lazăr l-a promovat prin delegare în PÎCCJ pe procurorul Mihai Prună, fratele fostului ministru al Justiției Raluca Prună, cea care l-a selectat și l-a propulsat în fruntea procurorilor din România. Fratele Mihai a fost promovat direct de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, sărindu-se un nivel și un grad profesional, respectiv cel de procuror de Curte de Apel. Ulterior, Lazăr l-a învrednicit și cu două funcții în Parchetul General, șef birou și apoi șef serviciu, ca să beneficieze și de indemnizație de conducere, și i-a prelungit delegarea timp de doi ani, până în octombrie 2018. Un fapt mai puțin cunoscut este că fratele Mihai a fost consilierul fostului ministru al Justiției Monica Macovei în perioada 2005-2007, iar sora Raluca a fost asistentul europarlamentarului Monica Macovei în cursul anului 2010.

Așa și-a manifestat preacinstitul și preacuratul Lazăr recunoștința față de binefăcătoarea care l-a ales și l-a propus în funcția de procuror general al României. Promovarea fratelui fostului ministru al Justiției intră sub incidența săvârșirii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un avantaj patrimonial sau nepatrimonial pentru sine sau pentru altul. Așteptăm ca recent înființata secție de anchetare a magistraților din PÎCCJ să se sesizeze și să își facă treaba până la capăt.

La protocoale înainte

Procurorul general Lazăr este de două decenii un fan al protocoalelor încheiate cu SRI. Acesta a fost complice la încheierea primului protocol între PÎCCJ și SRI în decembrie 1998 și apoi principalul executant al acestuia, în calitate de șef al Secției anticorupție, de urmărire penală și criminalistică. Acest protocol, la care au achiesat și SIE, UM 0962 (serviciul secret al MAI), Ministerul de Interne, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor, a fost semnat de către procurorul general de atunci, Mircea Criste, dar a fost aprobat de Colegiul de conducere al PÎCCJ, din care făcea parte și Augustin Lazăr, în calitate de șef de secție. Augustin Lazăr a fost și principalul executant al acestui protocol, având în vedere că în baza acestui act a fost constituită o Unitate Centrală Interforțe, care avea drept scop combaterea corupției, a criminalității organizate și a terorismului, iar această unitate a avut un Grup Operativ Central, care a fost condus de șeful Secției anticorupție, de urmărire penală și criminalistică din PÎCCJ.

La prima ședință de bilanț a CSM la care a participat în calitate de procuror general al României, ședință desfășurată în prima săptămână a lunii ianuarie 2017, fără să-l întrebe nimeni, Lazăr a perorat că el nu a semnat niciun fel de protocol cu SRI și că nu are de ce să folosească astfel de „inginerii care nu sunt prevăzute de legea penală“. În septembrie 2018 a fost însă devoalat faptul că la începutul lunii decembrie 2016, cu circa o lună înaintea declarației susmenționate, procurorul general Lazăr a semnat două protocoale cu SRI, unul clasificat și unul neclasificat. Guralivul Lazăr a sacrificat astfel atât demnitatea, cât și independența procurorilor din subordine, contribuind la aservirea acestora de către serviciile secrete.

Rateuri profesionale pe linie

Procurorul general Lazăr nu a avut nicio realizare profesională remarcabilă în cariera sa. În perioada în care a fost șeful Secției anticorupție, de urmărire penală și criminalistică din PÎCCJ, s-a lăudat cu campania anticorupție declanșată împotriva unor lideri și sponsori ai guvernării precedente a PDSR și ai fostului președinte Ion Iliescu. Dosarele cele mai sonore l-au avut ca protagonist pe fostul președinte al Bancorex Răzvan Temeșan, care a fost arestat de două ori în anul 1999 de către subalternii lui Lazăr. După câțiva ani s-a ales praful de ambele dosare. În dosarul privind creditele neperformante acordate de Bancorex, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus achitarea definitivă a lui Temeșan. Iar dosarul privind finanțarea albumului „Eterna și fascinanta Românie“, în care era vizat și Viorel Hrebenciuc, considerat eminența cenușie a guvernării Văcăroiu, a fost restituit PÎCCJ de către Înalta Curte și ulterior a fost închis cu soluție de scoatere de sub urmărire penală. Astfel că prima campanie anticorupție din România, în care Lazăr a avut un rol important, a fost un eșec total. În cazul arestării fostului președinte al Bancorex, Lazăr and co. au patentat prima defilare ultramediatizată cu cătușe din România, inspirându-i ulterior pe Daniel Morar și Laura Codruța Kovesi.

În perioada în care s-a aflat în fruntea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr s-a lăudat cu dosarul denumit generic „Aurul dacic“ sau „Brățările dacice“, pe care l-a considerat opera sa de căpătâi profesional. Și acest dosar s-a soldat cu un fiasco total, având în vedere că, în primăvara acestui an, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus printr-o hotărâre definitivă achitarea sau încetarea procesului penal față de nouă inculpați, condamnând doar un inculpat, și pe acela la închisoare cu suspendare condiționată. În fine, perioada de când Augustin Lazăr este procuror general al României marchează eșecul ultimei campanii anticorupție, având în vedere că DNA a înregistrat în anii 2016-2018 cele mai multe și mai grave achitări și restituiri din istoria sa și a culminat cu revocarea fostului procuror-șef al DNA Laura Codruța Kovesi, pe care Lazăr a salvat-o de o întoarcere rușinoasă la Sibiu, unde și-a început cariera, aducând-o la sânul său în Parchetul General, ca să crească rândurile creațiilor și fanilor Monicăi Macovei din jurul său. Cam acesta este musiu Lazăr, care a crezut că ne duce de nas cu pălăria și morga sa de iezuit.

Autor: Valer Marian

Sursa: Justiriarul

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss