C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Donații pentru ieșirea criză. Modelul coreean și modelul românesc

Guvernul României a deschis un cont special în care oamenii pot dona bani care să ajute țara să iasă din criză. Ideea nu e nouă. Ea a fost aplicată cu succes în Coreea de Sud, în timpul crizei economice din Asia de Est.


După o perioadă de trei decenii de dezvoltare accelerată, începută în anii 60, Coreea de Sud ajunsese una dintre principalele puteri economice ale Asiei. Pentru modul dinamic în care firmele din această țară făceau afaceri au primit numele de ”tigrii sud-coreeni”. În paralel însă, corupția a crescut direct proporțional cu dezvoltarea, regimul democratic alternând cu perioade de autoritarism militar. Foștii generali Chun Doo Hwan și Roh, care au condus Coreea de Sud în anii 80, au fost condamnați la moarte în 1996 pentru corupție și reprimarea sângeroasă a revoltelor din 1980. În cele din urmă, la sfatul lui Kim Dae Jung, au fost grațiați. Asta chiar dacă Kim Dae Jung fusese condamnat la moarte de Chun!

În 1997, criza din Asia de Est a lovit din plin economia Coreei de Sud. Datoriile țării erau în acel moment de 124 de miliarde de dolari (la o populație de 46 de milioane de locuitori). 7 din cele 30 de mari companii ale țării au dat faliment. Ales președinte la sfârșitul anului 1997 și investit în februarie 1998, fostul lider al opoziției din perioada totalitară, Kim Dae Jung, a apelat la o măsură extremă. Pe lângă banii împrumutați de la FMI, el a solicitat sprijinul populației. Coreenii nu doar că au contribuit masiv cu sume de bani, ci și-au donat bijuteriile și obiectele de valoare de care dispuneau. Astfel, după ce în 1998, economia coreeană a continuat să se contracte cu 5.8%, în 1999 a înregistrat o creștere de 10.2%!

Pentru e evita situația de la sfârșitul anilor 90, Guvernul coreean a constituit un fond de rezervă. Astfel, anul trecut, și-a permis să crească cheltuielile publice și a avut capacitatea de a contracta datorii externe.

Guvernul a decis ca agenţiile statului să crească investiţiile în proiecte publice cu nu mai puţin de 60%. Totuși, şi în Coreea companiile au simţit povara crizei, au avut loc reduceri de personal, a fost redus timpul de lucru sau oamenii au fost trimişi în concedii fără plată, dar companiile au fost sprijinite de guvern pe baza surplusului din anii de creştere economică. Mai mult, Guvernul a oferit garanții pentru împrumuturile externe făcute de marile companii private. Desigur, în paralel, a fost elaborată și o strategie de recuperare a cheltuielilor actuale, estimate a fi făcute pe o perioadă de 2-3 ani.

Politica sud-coreeană pentru depășirea crizei actuale nu prevede economii și restrângere de activități, ci extinderea către piețe noi. Criza este privită astfel ca o oportunitate pentru dezvoltare.

Care a fost principalul motor al redresării economiei Coreei de Sud în 1999? Dincolo de măsurile economice, încrederea coreenilor în Kim Dae Jung, un simbol al luptei anti-totalitare în Asia de Est, distins de altfel, în 2000, cu Premiul Nobel pentru Pace. Ce-i ajută pe coreeni să treacă peste criza actuală? Faptul că au știut să tragă învățăminte din propria lor istorie. (voxpublica.realitatea.net)

Statul le cere românilor să doneze bani la buget

După ce le-a tăiat salariile şi pensiile, Guvernul le cere acum ajutorul pentru a scoate ţara din criză. Mai exact, guvernanţii îi roagă pe români să doneze statului bani pentru a sprijini economia naţională.

Guvernul a publicat în Monitorul Oficial modalităţile prin care românii pot dona bani într-un cont special pentru a ajuta ţara să iasă din criză. Practic, oricine poate depune bani, în contul 20.37.01.02, deschis la Trezoreria statului.

Numai că, după ce au aflat că le vor fi tăiate pensiile şi salariile, puţini vor să dea ceva statului. ”Să doneze statul, statul care a furat”, spune un român. ”Ţara au adus-o în situaţia asta politicienii şi, ca atare, să doneze ei”, spune un altul.

Sunt totuşi şi români care spun, mai în glumă, mai în serios că ar dona ceva bani pentru a ajuta economia. ”Eu aş fi dispusă, dar n-am”, spune o bucureşteancă.

Oamenii de faceri, cei care ar avea de unde să facă gesturi de solidaritate pentru stat, spun că măsura nu va avea niciun efect economic.

“Ni s-ar părea mult mai interesant ca Guvernul să nu se concentreze pe un fond de pomană, ci pe un fond care să ducă la dezvoltare economică. Un fond de investiţii strategic, după modelul pe care l-a adoptat Franţa”, a declarat secretarul de stat al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan.

Nici sindicaliştii nu văd cu ochi buni ideea autorităţilor de a strânge bani la buget din donaţii. “Mi se pare chiar o aberaţie, o joacă politică de imagine, pe care o fac cei care ne conduc astăzi”, a spus Dumitru Costin.

Preşedintele Traian Băsescu şi-a virat, la începutul lui iunie, salariul aferent lunii mai în Fondul de Solidaritate, deschis la Trezoreria municipiului Bucureşti. Suma donată este de 6.702 lei.

Şi angajaţii companiilor de stat vor fi obligaţi să doneze bani în acest Fond. Guvernul a decis, miercuri, ca ca aceştia să “doneze” în Fondul de Solidaritate 90% din venitul salarial ce depăşeşte 8.000 de lei, în următoarele cinci luni, iar indemnizaţiile de şedinţă ale reprezentanţilor statului în CA şi AGA să fie de asemenea donate. (realitatea.net)

Vedeți vreun lider (și nu vă gândiți doar la o persoană din domeniul politicii) care să se bucure de o asemenea încredere încât să-i determine pe români să doneze nu doar bani, ci și bijuteriile și alte obiecte de valoare? Când o asemenea persoană va fi găsită (nu pentru a oferi soluții miraculoase, ci pentru declanșa factorul motivațional) putem spera că vom ieși din criză.

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss