Daună morală!
Fritz ține un discurs de proporții apocaliptice inovatoare. De la cartierul Freidorf și până la mlaștina centrală a orașului în drum spre a deveni pur european, a înșirat toate realizările ale celor de dinaintea lui. Mai puțin însă să vorbească despre ale sale. Răgușit, cu o vînă de bărbățel isteric care s-ar potrivi mai degrabă într-un cor de contratenori victime ale Inchiziției decît pe un scaun politic ce impune o demnitate, reprezentarea simbol aplaudată de atât de mulți oameni vorbește despre naivitatea noastră ca neam, ca popor, când încă o dată, ne alegem… de data aceast nu călăii, ci ghioceii, omul nou de tip snowflake care ne va conduce.
Sau ne va transforma Societatea într-un joc pe calculator. Nu știm.
Apoi, ca și cum nu e destulă mascarada cu iz leninist îmbrăcată în ciucuri creativi fabricați de psihedelii neprihăniți din marile corporații, el continuă așa: ”Un băiat de 9 ani care azi vine în fața voastră să…”ducă mai departe„ evoluția celor mari pe care i-a înșirat.”
Apoi, după discurs, chemat să facă …finalizare, apare un tânăr care preia din metehnele alor noștri politicieni: nici el nu stăpânește bine limba română. Pare că tocmai ce și-a lăsat și poșeta sa proprie la garderobă și încearcă să-și înfrâneze țipetele de ”divă” masculină dregându-și vocea ca un mare…bărbat. Ce stil! Ce cosmogonie, iată încă un individ (sau număr?) rupt din bolta cerească a vlăjganului puber, cu cap deformat și bâlbâială acidă de un sfert de sindrom Down pe care-l ascunde în spatele hainelor cu mesaje ”deștepte” rupte din noima capitalistă -cea pe care o detestă și care l-a conceput de fapt. Am descris puțin USR-iștii. Dar astea-s detalii, n-aveți voi timp, votanților, de așa ceva. Ce ziceți că faceți? Ah, semnați pentru Fritz, după ce a cântat la pian versiunea Imnului Național în stil obosit, dizarmonic, creată de fapt- după chipul și asemănarea lui, după starea lui reală interioară. V-a convins! Asta da implicare cetățenească!
Dar cum Providența nu doarme, fotograful a surprins fina ironie a sorții. Acadele și bezele în seducția unui”dulce”atât de îmbolnăvitor au îmbrăcat subtil adevăratul slogan de campanie (sau anti-campanie) ca o concluzie la care oricine mai devreme sau mai târziu ar (fi) trebuiT să ajungă.
Să curgă lacrimile pe râul Bega. De la un circar boem ajuns în funcția de Primar la același imbold al frunților dătătore de direcții și orientări pseudopolitice odată, am trecut la un circar neamț. Asta da evoluția „intelectualilor” marxiști din orașul de pe Bega. Sau REvoluția. Mult prea cuminți și obedienți să pună piciorul în prag de la primele abateri, intimidează azi în număr mare, fluturând diplome cu ZERO valoare, din funcții ”intelectuale” pe care zac de cele ma multe ori pentru bani, spre a ne spune azi nouă, să votăm neapărat cu domnul din Germania, că știu ei de ce. Copaci și ceva cu verdeață.
Orașul premierelor de odinioară, orașul premierelor și acum.
De la primul tramvai electric la editarea primului ziar din țară sau cea mai veche fabrică de bere din România, astăzi asist, la fel ca acei câțiva de mână forte care au clădit orașul înainte ca verbul a clădi să devină simplu subiect de telenovelă electorală, și a căror voce a fost înăbușită de majoritatea lui Lăpușneanu, la o distrugere cu fast și mascaradă a stării de spirit pentru care s-a murit în `89. Și pentru care s-a continuat să se ”moară” altfel, în fiecare zi câte puțin, într-un mod civilizat, de fiecare dată când cineva renunță la libertăți gradual, de dragul confortului și liniștii interioare. sau virtuale. Și chiar dacă acea stare de spirit a devenit ideologie gata de dejucat la mese internaționa-liste și laborator, când un radical de stânga cu trecut politic cam compromițător ajunge să excite administrativ-sufletesc orașul, înfipt și în partidul dornic să reglementeze flatulența, dieta, familia, viața privată, travestiți, unicorni și mirosuri, e timpul să ai serioase semne de întrebare.
Asta dacă nu ai fost (#ȘITU) anesteziat complet de armele de seducție în masă. Dar probabil că ești încă #REZIST.
Autor: Andreea R. Hosu
Sursa: Trăsături din front
Și dumneata ești plătită din bani publici?