Politică

Despre oicofobie

La-Blouse-RoumainDoi domni români, figuri cunoscute în rândul tinerei intelectualități bucureştene, s-au arătat indispuşi de faptul că în diaspora românii poartă costume populare. Unul dintre ei chiar m-a întrebat mirat “ce zic suedezii”? Eu le-am replicat că şi suedezii poartă costume populare la ziua națională şi la Midsommar. N-au răspuns, dar au rămas la convingerea că dacă nu eşti țăran de acum o sută de ani, nu trebuie să te îmbraci în costum popular.

Sigur că pentru cei care se străduiesc să devină indivizi din masa amorfă globalizată, cu blugi, pantofi sport şi junk food, este de neconceput a purta un costum popular. Nu doar ei înşişi, dar îi deranjează şi atunci când o fac conaționalii lor.

Nu este deloc surprinzător că unul dintre cei doi domni poartă drapelul unui alt stat la poza de profil, iar celălalt ține prelegeri de antropologie cu măşti africane. În plus, cum este normal, apreciază sariurile indiene, kimonourile japoneze şi, mai nou, hijabul, aşa cum suedezii apreciază costumele populare românești şi le preiau modelele pentru colecțiile de modă de la H&M, Åhléns sau Lindex.

Disprețul față de valorile autohtone nu este redus doar la spațiul provincial al intelectualității bucureştene, ci este un curent ideologic universal răspândit, tratat de către profesorul britanic Roger Scruton şi numit oicofobie. Conform profesorului, oicofobia este echivalentul xenofobiei şi o definește ca fiind o concepție de stânga, un impuls ideologic şi politic spre xenofilie, o înclinare spre culturile străine şi respingerea celei autohtone. Scruton analizează oicofobia în mediul occidental şi consideră că este susținută de elitele leftist-liberale. Conform acestora, susținerea valorilor proprii este o deviație spre extrema dreaptă…

Unora ca acestora nu li se poate răspunde altfel decât promovând valorile şi frumosul care ne aparțin, costumele şi cântecele, doinele şi baladele, poeziile național-romantice şi cele arestate, limba fără englezisme şi franțuzisme.

Autor: Gabriel Bintia

Sursa: Gabriel Bintia

Despre autor

contribuitor

comentarii

Adauga un comentariu

  • A se citi in ritm de rap
    ( Allegro ma non tropo )

    Mai intai,
    in semn de rispect,
    jos caciulile de blana!
    Nu mai sunt destui miei … in ograda
    si
    am trecut
    de
    epoca glaciara.

    Man trägt nicht mehr Pelzmützen
    Herr President . Herr President
    Sie sind aus der Mode
    gefallen.(1)

    Sie! , sie sind aus der Mode Gefallen!
    Repeat :
    Sie! , sie sind aus der Mode Gefallen
    Sie !, sie sind aus der Mode Gefallen

    Cel mult o caciula ruseasca
    de iepure
    cu urechi
    pentru padurari si
    snow – dealers.

    Nici destui jderi nu mai sunt ,
    nici iezi de caprioara,
    pentru tivit
    bunditele bucovinene
    Blana ( Pelz ) is gone, Mr . Charles Revenant
    Dar mai avem ceva copaci
    Daca vreti… sa-i taiati.

    Un moment… asteptati
    Aveti „Bonus“ nr 2 , dupa domnul
    Schweighofer

    De-acum se poarta
    Blana neagra
    chinezeasca
    Sa nu-si irite subtiorii
    feciorii.

    Cand gioaca hòra .

    Refrain :
    cand gioaca hòra
    cand gioaca hòra

    ( 1) Literal in germana : Sie ( ele, caciulile de blana ) dar si Sie ( Dumneavoastra, Pron. de politete )
    Dar poate e si SIE care iata, a „ cazut „ din moda.
    [[Dar presedintele a facut o gafa vestimentara greu de egalat. Poate doar daca apare la o receptie publica absolut dezbracat. In fond FKK ( Freie Körper Kultur ) – trad . aprox cu Civilizatia Corpului Gol , a fost reintrodusa dupa Grecia antica si Renastere de national- socialisti incepand din ´33. Deci s-ar potrivi.

    Sa avem bafthale !)]]

  • … oicofobie
    xenofilie

    Nu vad sensul despicarii “fecalei” in 4, 5, .. “n” …
    Caci perversiunea gandirii nu este nici macar anti-gandire ci lipsa de asa ceva… simpla procesare a deseurilor neselectionate.
    Idioti datorita “alegerii” de a-si viola sufletul, contra firii.
    Niste dobitoace vorbitoare… sa-i lumineze Dumnezeu si sa se lepede de rataciri!

Abonează-te la newsletter