Despre curbele de sacrificiu nu e mare lucru de spus. Intr-o incercare disperata de a face economii, la 1 ianuarie 1931 a fost introdusa prima „curba de sacrificiu“. Salariile au fost diminuate cu o cota cuprinsa intre 10% si 23%. S-a sistat acordarea de sporuri, iar avansarile in functie nu mai atrageau dupa sine cresterea veniturilor. La 10 februarie 1931, Romania a luat un nou imprumut extern, numit „de dezvoltare“. Suma totala era de 1,3 miliarde de franci francezi, iar dobanda era una dintre cele mai ridicate ale epocii – 10,23%.
In acelasi an, Marmorosh Blank a dat faliment. Statul a introdus noi taxe, care au provocat inflatie. Au scumpit painea si celelalte produse, mai pe sleau. In ianuarie 1932 a fost introdusa cea de-a doua „curba de sacrificiu“, prin care salariile erau diminuate cu 10%-12%. Caderea productiei si necesitatea achitarii datoriei externe au secat bugetul. Functionarii de stat erau platiti cu intarzieri de trei pana la sase luni.
Cand o delegatie de invatatori a venit la Mamaia sa se planga primului-ministru Nicolae Iorga, afirmand ca sunt disperati, acesta a ripostat: „Daca erati disperati, nu veneati in casa mea. Alaturi este marea” ( o aluzie cam dura pentru gustul meu)
In perioada aceea, curbele de sacrificiu au provocat derapaje sociale, inflatie si au agravat criza. Partidele de factura legionara au castigat adepti pe fondul nemultumirilor sociale.
“Pentru criza economică nu există medicamente monetare… Este o falsă şi primejdioasă iluzie să-şi închipuie cineva că prin devaluarea monetară şi prin sporirea de semne monetare ajungem la o vindecare a crizei”(Victor Slăvescu, în perioada când era ministru liberal al finanţelor)
Prima „curbă de sacrificiu“ asupra salariilor a dus la acumularea unor venituri ale statului de 3,4 miliarde lei.
O a doua „curbă de sacrificiu“ a fost aplicată în septembrie 1932, aducând statului economii de 5 miliarde lei, iar o a treia „curbă de sacrificiu“ în februarie 1933.
Creanţele restante ale statului se ridicau, la finele anului 1933, la circa 17 miliarde lei.
Ce a facut Statul ca economia sa isi revina?
A lua, foarte pe scurt spus, masuri protectioniste care in final s-au dovedit bune si au scos economia din groapa. In plus, au investit masiv în agricultură.
Măsuri protecţioniste:
– creşterea tarifelor vamale şi restrângerea importurilor la bunurile de consum care puteau fi produse în ţară,
– acordarea de prime de export,
– încurajarea industriei electrotehnice,
– acordarea unor avantaje fiscale
Măsuri legislative
Decretul-lege pentru completarea Legii de încurajare a industriei naţionale şi „Decretul privitor la înfiinţarea de fabrici pentru produse nefabricate în ţară“ din 31 iulie 1936, asigurand condiţii avantajoase pentru importul de utilaje şi materii prime, ca şi dreptul de monopol pe o perioadă de 16-36 luni asupra pieţei de desfacere întreprinderilor ce fabricau articole de mare tehnicitate.
Drept rezultat, în perioada următoare a avut loc o creştere a numărului de companii, iar comertul s-a intensificat.
Protecţia vamală a fost ridicată pentru unele produse la cote care făceau greu accesibil importul de produse fabricate similare străine. Spre exemplu, taxele vamale la mărfurile de import au crescut în anul 1938 cu 84% faţă de anul 1929, în această perioadă peste 90% din întregul import fiind supus controlului de stat.
În acelaşi timp, au fost reduse taxele vamale la o serie de produse necesare industriei, precum materii prime, maşini şi instalaţii.
Ca urmare, în perioada următoare a avut loc o creştere a numărului firmelor comerciale, dar şi a shimburilor comerciale.
In comertul exterior
Pentru echilibrarea comerţului exterior, protecţia vamală a fost ridicată pentru unele produse la cote care făceau greu accesibil importul de produse fabricate similare străine.
Taxele vamale la mărfurile de import au crescut în anul 1938 cu 84% faţă de anul 1929, peste 90% din întregul import fiind supus controlului de stat.
În acelaşi timp, au fost reduse taxele vamale la o serie de produse necesare industriei, precum materii prime, maşini şi instalaţii
In relatia cu bancile
Debitorilor agricoli capata o reducere de 50% din totalul datoriilor, iar datornicii care îşi lichidau creditele în decurs de doi sau cinci ani beneficiau de reduceri suplimentare, de 70% şi respectiv 60% din totalul datoriilor.
In segmentul industrial
O măsură intervenţionistă a guvernului a fost şi adoptarea Decretul-lege pentru reglementarea şi controlul cartelurilor din 10 mai 1937, potrivit căruia noile fabrici se puteau înfiinţa numai cu avizul Ministerului Industriei şi Comerţului, statul îndeplinind, astfel, o funcţie de îndrumare şi control al investiţiilor.
Pentru finanţarea industriei a avut loc şi o intensificare a participării instituţiilor de credit industrial la finanţarea ramurilor industriei grele, iar în 1937 a fost înfiinţată Banca întreprinderilor aurifere şi miniere.
Statul a devenit principalul finanţator al industriei, dar şi principalul ei consumator, astfel că putea acţiona inclusiv pe cale administrativă pentru creşterea gradului de protecţie a industriei.
În acelaşi timp, ia nastere un Fond Industrial, constituit dintr-o taxă de 1% aplicată asupra valorii importurilor făcute cu scutiri de taxe vamale de întreprinderile industriale şi miniere, şi destinat exclusive ajutorării cu maşini şi instalaţii a micilor industriaşi şi meseriaşi.
Ce sa intampla cu banii din exporturile de oi si vaci ?
Statul a intervenit în domeniul comerţului exterior şi prin regimul primelor economice şi valutare, astfel de prime fiind plătite pentru exportul de bovine, ovine, cereale etc. şi stabilite diferenţiat pe ţări şi produse.
Referitor la reglementările exportului în compensaţie, introdus încă din noiembrie 1932, prin decizia ministerială din 7 mai 1934, importurile din ţările cu balanţă deficitară nu se puteau face decât în compensaţie, iar devizele obţinute din export trebuiau cedate BNR.
Una peste alta, măsurile protecţionsite au dus la consolidarea economiei şi au mărit gradul de securitate economică. Pentru acest text am mai folosit ca sursa si o prezentare a dr. Ionel Bostan, prezentata la Scoala de vara a USV, din vara anului trecut.
Concluzie
Degeaba faci curbe de sacrificiu daca nu le insotesti cu politici fiscale si de investitii care sa sprijine efortul
DAN POPA
sursa: hymerion.ro
Adauga comentariu