Politică

Cum vom cheltui banii de la FMI

Guvernul a alocat doar jumătate din cheltuielile de investiţii planificate pentru 2009Jumătate din următoarele două tranşe vor finanţa, din nou, salariile şi pensiile, denumite generic „deficit bugetar“. Deşi la semnarea acordului finanţarea cheltuielilor curente ale statului era exclusă, 2009 ne-a arătat că împrumuturile externe, dar şi interne, s-au folosit în acest scop.

Autorităţile au respirat uşurate, ieri, când reprezentanţii FMI au dat ca sigură eliberarea celei de-a treia tranşe din împrumutul extern – 2,5 miliarde de euro (1,5 miliarde de la FMI şi un miliard de la CE) – la mijlocul lunii februarie.

Mai mult, experţii Fondului au transmis că datele macroeconomice s-au îmbunătăţit din noiembrie până acum, ca urmare a revigorării cererii externe.

Jumătatea bună

Analiştii financiar-bancari spun că doar jumătate din împrumutul extern a primit destinaţia corectă, şi asta mulţumită BNR. Potrivit consultantului de investiţii al KTD Invest, Iulian Panait, banca centrală a folosit banii pentru asigurarea stabilităţii cursului de schimb.

„O parte din bani s-a dus la Banca Naţională, şi acolo au fost folosiţi conform scopului pentru care au şi fost atrase aceste împrumuturi, adică asigurarea stabilităţii pe piaţa valutară”, a spus Panait.

Cealaltă jumătate însă, a fost consumată fără a aduce niciun fel de plus-valoare. „Întotdeauna am avut problema asta în România: BNR îşi face onorabil treaba de cele mai multe ori, iar guvernul mai în toate cazurile ratează obiectivul”, a adăugat Panait.

Consultantul spune că următoarele tranşe ar trebui investite cu responsabilitate, şi nu cheltuite pe salarii şi pensii, amintind că banii vor trebui daţi înapoi, cu dobândă, din buzunarele plătitorilor de taxe şi impozite.

„Singura destinaţie acceptabilă a banilor pe care îi împrumută guvernul sunt investiţiile de infrastructură. Cred că în ceea ce priveşte cheltuielile curente, autorităţile ar trebui să se întindă cât le este plapuma”, a precizat Panait.

Jumătatea proastă

Execuţia bugetară pe primele zece luni ale anului arată cu precizie cât de „bine” au ştiut guvernanţii să ţintească banii publici, o mare parte din ei împrumutaţi. Moştenite sau nu, cifrele arată că în 2009 trendul de cheltuire nesănătoasă a finanţelor publice nu s-a corectat.

Astfel, cheltuielile curente ale statului au crescut cu 7,9% faţă de perioada ianuarie-octombrie 2009. Investiţiile însă, au primit cu 8,2% mai puţin decât anul trecut. La împrumuturile scadente în acest an, statul a avut de plătit cu 57,1% mai mulţi bani pe dobânzi decât anul trecut.

În februarie, peste 800 de milioane de euro vor finanţa, din nou, deficitul bugetar. Iar aceşti bani sunt doar parte a tranşei a treia de la FMI. Un alt miliard de euro de la Comisia Europeană va susţine cheltuielile statului în prima parte a anului viitor. În plus, reducerea planificată a aparatului bugetar îşi va arăta efectele abia în a doua jumătate a anului viitor.

Date macro îmbunătăţite

Experţii FMI spun că scăderea economică nu va depăşi 7% în acest an, după ce la începutul lunii noiembrie vedeau o reducere de 7,5% – 8%.

Economia va trece pe plus în 2010, iar creşterea se va plasa la aproximativ 1,3%, faţă de 0,5% cât se estima în luna noiembrie.

Ţinta de deficit bugetar pe 2009, de 7,3% din PIB, va fi „cel mai probabil” atinsă, după ce în noiembrie experţii Fondului vedeau o depăşire a acestui prag.

FMI şi autorităţile au convenit asupra ţintei de deficit din 2010 de 5,9%, ceea ce presupune reducerea cu 2,5% a cheltuielilor bugetare.

Cosmina Croitoru
sursa: adevarul.ro

Abonează-te la newsletter