Politică

Cum scapam de criza? Taiem bancile in bucati

banksDivizarea bancilor ar putea fi singura solutie pentru revitalizarea sistemului financiar mondial, crede guvernatorul bancii centrale engleze, Mervyn King.


Una dintre cele mai dezbatute probleme politice si economice din ultima vreme a fost ce stratagie ar trebui adoptata pentru bancile considerate, pana inainte de criza, prea mari pentru a da gres.

Potrivit lui King, bancile ar trebui sa-si separe operatiunile bancare de cele de investitii, riscante, idee sustinuta si de Paul Volcker, cosilierul pe probleme economice al presedintelui american, Barack Obama.

Pana in prezent, administratia Obama nu a propus aceasta idee in planul de redresare financiara, insa analistii cred ca e timpul sa fie luata in serios, avand in vedere ca bancile mult prea mari au stat la baza izbucnirii crizei.

In ultimele zile, s-a observat clar ca bancile sunt dependente de operatiunile de investitii riscante. De exemplu, operatiunile de acest gen reprezinta 60 de procente din profiturile totale ale JPMorgan Chase, in primele noua luni ale anului.

Insa, avand in vedere volatilitatea lor, profiturile acestea s-ar putea transforma in pierderi extrem de rapid, ceea ce ar insemna prabusirea intregii banci, sunt de parere analistii de la Wall Street Journal.

Desi unii considera ca sistemul bancar modern este prea complex si ar fi mult prea greu sa fie despartite liniile de business, guvernatorul Bancii Angliei spune ca institutiile de supraveghere a sistemului fac deja “distinctia intre diferitele operatiuni bancare, in momentul cand determina cerintele de capital”.

O alta critica adusa acestei idei este faptul ca bancile de investitii nou create ar ameninta sistemul intreg, chiar daca ar fi separate de operatiunile bancare traditionale, lucru care s-a intamplat deja, in cazul Lehman Brothers si Bear Stearns.

Conditii aspre pentru investitiile bancare

Analistii cred ca riscurile ar putea fi mult reduse daca investitiilor li s-ar aplica niste conditii foarte aspre, precum cerinte de capital extrem de mari, restrictii in privinta finantarilor pe termen scurt, speculative, si limitari pentru bilantul contabil.

De asemenea, aceste banci de investitii nu ar putea primi sprijin din partea guvernelor, nici macar imprumuturi de la bancile centrale.

Oponentii ideii de diviziare a operatiunilor bancare sustin ca bancile traditionale in sine pot cauza pierderi imense pentru contribuabili. De exemplu, criza de credit si economii din anii 1980 a costat cetatenii americani peste 150 de miliarde de dolari.

Pe de alta parte, Mervyn King sustine ca folosirea banilor contribuabilor pentru a salva bancile a creat “probabil cel mai mare risc moral din istorie”, scrie Reuters. El a adaugat ca bancile nu ar trebui sa devina atat de mari incat guvernele sa fie obligate sa le salveze, cand au probleme.

Potrivit spuselor sale, autoritatile sunt deja frustrate de faptul ca bancile par sa se intoarca, din nou, la vechile obiceiuri, riscand mult pe pietele financiare, desi sunt inca dependente de ajutorul statului.

Ideea lui King intampina, insa, opozitie din partea majoritatii politice britanice, in frunte cu premierul Gordon Brown. De asemenea, ministrul Afacerilor, Alistair Darling, a declarat ca o astfel de abordare nu ar fi potrivita pentru secolul 21.

O masura similara a fost implementata in timpul Marii Recesiuni din anii 1930, sub numele Actul Glass-Steagall, fiind ridicate bariere legale intre bancile comerciale si cele de investitii. Astfel, bancile care aveau conturi erau protejate, pentru a nu dauna deponentilor, in timp ce bancile de investitii erau lasate sa dea faliment.

Statele Unite au renuntat la aceasta lege in 1999, insa unii analisti cred ca inlaturarea masurii a stat la baza crizei financiare actuale.

Teodora Bodeanu
sursa: ziare.com

Despre autor

contribuitor

comentariu

Adauga un comentariu

  • O idee destul de buna. Asa trebuie sa facem si in Romania. Inca mai drastic: sa le falimentam si apoi sa le ridicam din nou.

Abonează-te la newsletter