Analize și opinii Politică

Cum s-a ajuns la cotă unică de 20% şi TVA de 25%. Sau povestea încă unui an ratat.

Când o ştire apare „pe surse”, prima mea tentaţie este să o consider o intoxicare. Adică, cineva lansează povestea, pentru a testa piaţa. Pentru a vedea reacţiile pieţei. Şi eventual pentru a capitaliza un deznodământ mai puţin rău decât ceea ce chiar sursa a lansat pe piaţa.

Când însă „sursa” este guvernamentală, mă întreb dacă o astfel de informare nu ar putea căpăta conotaţie penală. Pentru că nu mai târziu de săptămâna aceasta şi toată săptămâna trecută, ministrul finanţelor a ţinut-o sus şi tare că nu se majorează taxele şi impozitele. De aici şi până la cota unică de 20% şi, simultan, TVA de 25% este o cu totul altă poveste. A minţit ministrul finanţelor? A minţit guvernul României prin ministrul finanţelor? Asta este guvernare?

Precizez de la început că nu cred în majorarea cu 4 puncte procentuale a cotei unice simultan cu majorarea TVA cu 6 puncte procentuale. Mi se pare necredibil, cu excepţia cazului în care situaţia este mai disperată decât pare. A fi mai disperată decât pare, înseamnă că ministerul de finanţe a minţit în execuţia bugetară pentru anul 2009, şi în execuţia bugetară pentru primul trimestru al acestui an. A ascuns cheltuieli despre care sigur ştia că trebuia să le facă.

Cum s-a ajuns la majorarea de taxe? Este simplu. Deficitul bugetar pentru anul 2010 era construit pe o creştere economică de 1,3% şi un deficit bugetar de 5,9% din PIB. Revizuirea creşterii economice la +0,8% atrage un deficit suplimentar de 0,2 punte procentuale. Revizuirea lui 0,8 până la zero (cred că proiecţia de creştere economică negativă ca scenariu de bază va fi avansată ceva mai târziu) conduce la o majorare a deficitului bugetar cu încă 0,3% din PIB. Adică 6,5% din PIB. La asta se mai adaugă perspectiva neîncasării celor 600 de milioane de EURO, contravaloarea împrumutului dat Rompetrolului lui Patriciu, preluat acum de kazahi, şi ajungem la 7% din PIB. Şi având în vedere costurile finanţării deficitului, mai punem un punct procentual costuri cu dobânzile (în primul trimestru, în fiecare zi din cele 90 am plătit 4,54 milioane de EURO ca dobânzi pentru finanţarea directă a deficitului). Şi aşa, dacă lucrurile vor merge în continuare cum au mers în primul trimestru, deficitul bugetar la sfârşitul anului va fi mai mare decât cel de anul trecut : 8% din PIB (în condiţiile în care PIB nu creşte, ba din contră, presiunile sunt de contracţie).

Ideea deficitului bugetar de 8% pentru 2010 nu o spun acum prima dată.În 31 martie, scriam pe standard.ro, în articolul „S-a încheiat primul trimestru. Ce semnale transmite economia” faptul că „dacă lucrurile continuă să meargă aşa riscăm un deficit de 8% din PIB. Citiţi această concluzie în paragraful 4 al acelui articol. Lucrurile au continuat să meargă rău. Execuţia bugetară pe primul trimestru este puternic cosmetizată, astfel încât arată un deficit de numai 1,5% din PIB. În realitate, deficitul este mai apropiat de 2%.

Prin urmare, statul se confruntă cu un gol de venituri de aproximativ 2,1% din PIB (diferenţa de la 5,9% la 8%). Adică mai e nevoie de 11,3 miliarde de lei. Cum îi acoperă? Nu există decât trei variante : majorarea veniturilor, tăierea cheltuielilor sau amândouă. Şi cum guvernul nu ştie să taie cheltuieli, sau mai degrabă, nu vrea, incompetenţa lui trebuie compensată deplus de venituri. De unde? Din cotă unică şi TVA majorate.

Nu cred că FMI a cerut guvernului României să majoreze TVA la 25% şi cota unică la 20%. Cred mai degrabă că formularea lor a sunat ceva de genul : „Pentru că lucurile merg aşa cum merg iar voi reacţionaţi aşa cum reacţionaţi, ar fi necesară o majorare a TVA-ului la 25% şi a cotei unice la 20%”. Ceea ce nu înseamnă că FMI a cerut asta. Nici măcar că a propus-o. FMI este suficient de inteligent, fiind compus din cea mai mare masă de doctori în economie pe metru pătrat, să cunoască faptul că o majorare atât de bruscă şi atât de mare a celor două cote importante, mai degrabă destabilizează economia decât o ajută să revină. Însemană că FMI a descris guvernului României exact porcăria în care Guvernul a adus economia României.

De ce TVA de 25%? Este simplu. Dacă nimic nu se schimbă faţă de anul trecut, fiecare punct procentual de TVA înseamnă 1,8 miliarde de lei. Dacă nimic nu se schimbă (evaziune fiscală suplimentară), o majorare a TVA cu 6 puncte procentuale ar înseamna, teoretic, un plus de bani la buget de 10,8 miliarde de lei.

De ce cotă unică de 20%? Şi aici este simplu. Fiecare procent de impozit pe profit, pe venit sau alte impozite de 16% pe „diverse” a adus în anul 2009 încasări de două miliarde de lei. O majorare cu 4 puncte procentuale ar aduce, teoretic, dacă nimic nu se schimbă, încasări suplimentare de 8 miliarde de lei

În total, cele două simulări ar aduce un plus de bani la buget de aproape 19 miliarde de lei. Repet, este vorba de simulări (care au un vedere faptul că nimic din ceilalţi factori nu va fi schimbat). În realitate există influenţe şi în cazul încasărilor din accize, majorarea taxelor conduce la evaziune fiscală etc. Dar deocamdată nu putem vorbi decât de simulări.

Am văzut aşadar că majorarea TVA la 25% şi a cotei unice la 20% ar aduce, teoretic, un plus la buget de 19 miliarde de lei. Păi, pare prea mult. Abia stabilisem mai devreme că bugetul ar mai avea nevoie de 11,3 miliarde de lei.

E simplu. Cele 19 miliarde de lei ar reprezenta încasările pentru 12 luni. Doar că 5 aproape că au trecut deja. Prin urmare, cât din cele 19 miliarde de lei s-ar încasă dacă majorările de taxe ar fi făcute de la 1 iunie? Prin regula de trei simplă, aflăm că ar fi vorba de 11,1 miliarde de lei. Adică aproape diferenţa de 2,1% din PIB.

Prin urmare, asta cred că a spus FMI : dacă lucrurile merg aşa, veţi avea nevoie de venituri suplimentare de 2,1% din PIB. Pe care le puteţi colecta dacă majoraţi TVA-ul la 25% şi cota unică la 20%. Dar asta nu înseamnă că FMI a cerut asta. Nici gând. FMI a exemplificat.

Cred că una dintre taxe va fi majorată destul de rapid. Şi cred că este vorba despre TVA. Pentru că este taxa care se poate scumpi de mâine şi se poate ascunde destul de greu. Este taxa care creşte sumele încasate aproape instantaneu.

Preţul? Inflaţie mai mare, dobânzi mai mari pentru credite, adâncirea recesiunii de care nu vom scăpa nici anul acesta. În fapt, este factura majorată de incompetenţa guvernelor din 2005 şi până acum. În special a ultimelor 3 : BOC II, BOC I (cu tot cu PSD), Tăriceanu (ultimul, cel cu Vosganian).

Radu Soviani

sursa: standard.money.ro

Despre autor

contribuitor

comentarii

Adauga un comentariu

  • FMI-ul doar a exemplificat? ba pardon! FMI-ul chiar a recomandat ca in urmatoarele 4 luni, cel putin, sa nu se umble la fiscalitate. si adevarul e ca la 20% cota unica si 25% TVA efectele vor fi chiar contrare. adica ne ducem pe copca si punem TOATA economia pe butuci.