*Washington Times: Biden le-a zis liderilor din regiune ce voiau să audă. New York Times: Biden a apreciat “democraţia prosperă a României”, dar nu a menţionat că guvernul abia a căzut în urma unui vot de neîncredere
* Rossiiskaia Gazeta îl acuză pe vicepreşedintele SUA de ipocrizie pentru că SUA au promis “resetarea” relaţiilor cu Rusia, dar amplasează noi baze în România şi Bulgaria
Vicepreşedintele american Joseph Biden a profitat de vizita efectuată, joi, în România, pentru a saluta Europa de Est pentru tot ceea ce a realizat în cei 20 de ani de la căderea Cortinei de fier şi a lansa ţărilor din regiune provocarea de a servi drept modele pentru alte democraţii emergente, comentează ziarul american The New York Times. De asemenea, aliaţii din această zonă au fost asiguraţi că administraţia Obama este alături de ei şi că “resetarea relaţiilor cu Rusia” (demers văzut cu unele suspiciuni în ţări care au suportat povara regimului sovietic) promisă de Obama la începutul campaniei nu va fi făcută în dauna Europei de Est.
Cotidianul american remarcă însă mai multe zone “gri” în vizita şi mai ales în discursul lui Joe Biden din România: prima ar fi că vicepreşedintele SUA nu a promis României niciun demers concret pentru a amplasa elemente ale sistemului antirachetă revizuit al lui Obama în România, aşa cum a promis Poloniei (rachete antibalistice SM3). Cu toate acestea, liderii români şi-au exprimat uşurarea în faţa garanţiilor repetate de securitate oferite de Biden, mai scrie NYT.
O a doua ar fi că Biden a apreciat “democraţia prosperă” a României, dar nu a menţionat faptul că guvernul român a căzut nu mai departe de săptămâna trecută după un vot de neîncredere în parlament. Atunci când vicepreşedintele SUA s-a aflat la Palatul Victoria alături de Emil Boc, el a vorbit cu un lider în exerciţiu prins în mijlocul unor dispute privind cine va prelua mandatul, explică ziarul american.
Biden a ales România pentru a-şi ţine discursul de apreciere şi pentru că Mark Gitenstein, consilierul său mult timp, este noul ambasador în această ţară.
The Washington Times scrie că, potrivit unor asistenţi ai lui Biden, vicepreşedintele american a ales România pentru a ţine acest discurs în parte deoarece această ţară a suferit atât de mult sub dictatura comunistă şi totuşi a văzut înflorind democraţia după prăbuşirea Cortinei de fier. De fapt, vizita a urmat după un vot de neîncredere în parlamentul român, fapt ce l-a obligat pe Biden să aibă întrevederi cu un guvern în exerciţiu şi cu lideri din opoziţie, relatează jurnalistul de la cotidianul citat. După întrevederea cu preşedintele român Traian Băsescu, Biden s-a referit la activitatea de campanie agitată în perspectiva alegerilor prezidenţiale de luna viitoare din România şi a declarat că-şi doreşte ca şi campaniile din SUA să fie tot atât de scurte. Potrivit Washington Times, ceea ce liderii din regiune au dorit să audă cel mai mult de la vicepreşedintele american era asigurarea că SUA vor rămâne angajate faţă de protejarea lor de orice încercare a Rusiei de a le ameninţa independenţa. Biden le-a satisfăcut dorinţa, referindu-se în mod repetat la angajamentul central din pactul NATO – că un atac asupra unui stat membru va fi considerat un atac asupra tuturor membrilor – ca referire clară că SUA nu vor rămâne pasive dacă Rusia îşi ameninţă vecinii. Un mesaj credibil venind din partea unui politician care a avut un discurs extrem de dur în perioada războiului ruso-georgian.
Presa rusă: Washingtonul “resetează” relaţiile cu Rusia, dar instalează noi baze militare în flancul estic
“Pe fondul resetării relaţiilor cu Rusia, SUA îşi amplasează noi baze pe flancul estic” este titlul dat de Rossiiskaia Gazeta (oficiosul rus) articolului dedicat vizitei lui Biden în România. Cotidianul acuză astfel Washingtonul de “ipocrizie” în relaţia cu Moscova, de vreme ce spune că renunţă la scutul antirachetă, dar anunţă că ar urma să cheltuiască aproximativ 110 milioane de dolari pentru amenajarea bazelor sale în România şi Bulgaria. La Bucureşti, vicepreşedinteei SUA, Joe Biden, a dat asigurări că Statele Unite nu vor renunţa la amplasarea bazelor lor militare din România şi Bulgaria. Baza română urmează să fie dată în exploatare către sfârşitul acestui an, iar cea bulgară va primi militari americani în 2011 sau 2012. În România ar urma să fie desfăşuraţi aproximativ 1.600 de militari americani, iar în Bulgaria – 2.500.
Mişcarea americană îngrijorează însă şi Ucraina, relatează publicaţia ucraineană Segodnia. “Pentru Ucraina, orice întărire a poziţiei României în regiune este un fenomen negativ, doar se ştie că Bucureştiul are pretenţii teritoriale faţă de Ucraina şi se manifestă din ce în ce mai agresiv pe direcţia estică”, explică Serghei Markov, deputat rus.
Tot la bazele americane tot mai apropiate de graniţele ruseşti se referă şi cotidianul Nezavisimaia Gazeta. Americanii îşi consolidează cu succes şi poziţiile în sudul şi sud-estul Europei. În următoarele două luni, urmează să fie finalizată amenajarea bazei din România, care va găzdui 1.600 de militari americani şi va costa Pentagonul circa 50 milioane de dolari. Între 2011 şi 2012, încă o bază americană, cu 2.500 de militari, urmează să fie amplasată în Bulgaria.
“Desfăşurarea elementelor scutului antirachetă al SUA în Europa de Răsărit şi instalarea de baze americane în România şi Bulgaria reprezintă verigi ale aceluiaşi lanţ – apropierea infrastructurii militare a NATO de graniţele Rusiei”, apreciază generalul (r) Viktor Esin, fostul şef al comandamentului central al Forţelor stategice de rachete (RVSN). Rusia ar trebui să reacţioneze calm la aceste planuri ale americanilor, apreciază generalul Esin, mai ales că sistemul “Standard” pe care Polonia şi-a dat acordul să-l găzduiască deocamdată este inferior ca performanţă rachetelor ruseşti GBI. Totuşi, Rusia ar trebui să coopereze cu NATO, inclusiv cu România pentru a cunoaşte ce fel de echipamente vor fi instalate la aceste baze şi pentru a avea şansa de a influenţa aceste decizii, spune generalul.
Moscova nu crede că promisiunile lui Biden sunt bătute în cuie
La nivel oficial, Rusia a declarat doar că “orice sistem de apărare antirachetă în Europa trebuie să fie colectiv “şi să se sprijine pe estimări comune ale unor ameninţări reale şi nu imaginare”, potrivit unui oficial din MAE rus. De asemenea, Moscova “nu consideră că planurile SUA de a amplasa rachete SM-3 în Polonia sunt deja stabilite”, a explicat Nesterenko.
“Noi pornim de la faptul că SUA intenţionează să treacă la o desfăşurare pe etape a elementelor din sistemul de apărare antirachetă, care să fie adaptat la ameninţări balistice reale”, a mai declarat Andrei Nesterenko. “Prima etapă poate fi desfăşurarea de nave echipate cu interceptoare SM-3 în Mediterana până în 2011, pentru a proteja sudul Europei faţă de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune şi numai în următoarea etapă – către anul 2015 – se presupune desfăşurarea de SM-3 la sol”, a continuat Nesterenko. “Către anul 2020, americanii vor încerca să facă rachetele lor capabile să intercepteze rachete strategice. Nu considerăm că trecerea de la o etapă la alta este predeterminată”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al MAE rus. Nici vorbă însă de desfăşurarea de nave purtătoare de SM3 în Marea Neagră, aşa cum scria presa americană. (E.F.)
sursa: gandul.info
Adauga comentariu