Cum a ajuns Franţa sora vitregă a României

În ultimii trei ani, relaţiile economice dintre ţara noastră şi Franţa au evoluat de la parteneriate strategice la amenzi-record primite de firmele franceze din România. Rând pe rând, companiile franceze se retrag sau sunt date la o parte din cele mai mari proiecte economice româneşti. Mediul privat este cel care plăteşte pentru această gâlceavă politică, iar de suferit au economiile ambelor ţări.

Relaţiile economice dintre România şi Franţa au avut o evoluţie foarte interesantă în ultimii trei ani. Au fost marcate de momente extreme, de la parteneriate uriaşe de infrastructură şi intenţia de atribuire fără licitaţie a contractului de 10 miliarde de euro pentru construirea celei de-a doua centrale nucleare până la amenzi-record aplicate companiilor franceze din România.

Cum s-a ajuns de la puternica prietenie economică la răcirea relaţiilor dintre cele două state? Cel mai atractiv domeniu din România pentru francezi a fost sectorul energetic, pe care de altfel au pus ochii şi alţi străini. Aceasta pentru că potenţialul de creştere este uriaş, România fiind una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană care este bogată în hidrocarburi, minereuri şi resurse alternative. Mai mult, faptul că ţara noastră este considerată emergentă, adică are nevoie de foarte mulţi bani, atrage ca mierea vânătorii de afaceri care sunt gata să investească acum pentru a scoate în câţiva ani de sute de ori mai mult.

Compania franceză de stat Areva este lider mondial în construcţia de centrale nucleare, iar România are în plan realizarea unei a doua astfel de unităţi. Proiectul, estimat la 10 miliarde de euro, ar fi reprezentat chiar şi pentru Areva contractul cu cea mai mare valoare. Mai mult, pentru construcţia a două noi reactoare la Cernavodă, s-a înscris în cursă, în 2007, o altă companie franceză de stat – Gaz de France (GDF), care ulterior s-a retras.

Parteneriat strategic

Filmul prieteniei cu francezii începe în februarie 2008, când preşedinţii Traian Băsescu şi Nicolas Sarkozy au semnat, la Bucureşti, un parteneriat strategic. „Parteneriatul strategic semnat împreună cu preşedintele României va permite o colaborare activă la nivelul energiei, în special energia nucleară, la nivelul gazelor naturale şi al industriei de armament”, declara atunci Sarkozy.

Care au fost efectele unei astfel de declaraţii, ambiguă la o primă vedere? Exact după o lună de la această afirmaţie, în martie 2008, oficialii Areva declarau în presa internaţională că ei vor construi noua centrală din România. La acea dată, surse din industria românească spuneau că geneza acestor declaraţii ar fi fost discuţiile dintre cei doi preşedinţi, dar că nimeni nu ştie exact ce au stabilit ei în timpul întâlnirii bilaterale.

Două luni mai târziu, în mai 2008, Băsescu făcea memorabila afirmaţie privind disponibilitatea României de a ceda Franţei o parte din participaţia sa în proiectul Nabucco. Această declaraţie este extrem de importantă, pentru că Turcia, partener crucial în Nabucco, se opunea vehement includerii Hexagonului în proiectul de gaze.

Unde s-a produs ruptura

Au început apoi, în 2009, problemele legate de incluziunea rromilor, când discursurile autorităţilor din cele două ţări nu mai trădau nimic prietenos. În mai 2010, Băsescu făcea o declaraţie din care reieşea că Franţa a cerut explicit ca tehnologia sa nucleară să fie folosită şi la reactoarele 3 şi 4, nu doar la a doua centrală, în condiţiile în care planul pentru Cernavodă era continuarea utilizării tehnologiei CANDU, de provenienţă canadiană, aceeaşi ca la unităţile 1 şi 2.

„Este clar că trebuie să privim şi noi către dezvoltările tehnologice viitoare. Cine ştie ce o mai fi când vom începe construcţia la a doua centrală. Deocamdată mergem pe aceeaşi tehnologie la reactoarele 3 şi 4, pe tehnologie canadiană. Nu se pune problema să venim cu altceva, pentru că întreţinerea ar fi prea scumpă”, spunea Băsescu.

El a reluat această idee la începutul lunii ianuarie 2011, însă în termeni mult mai duri la adresa Franţei, imediat după ce Parisul şi Berlinul s-au opus aderării României la Spaţiul Schengen. El a vorbit, la TVR, despre o presupusă presiune exercitată de Franţa pentru a-şi impune tehnologia la construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Potrivit gândul.info, Băsescu a trecut în revistă „practicile din timpul Guvernului Năstase”, enumerând aici afacerea fregatelor, contractul cu Bechtel şi privatizarea Petrom. Băsescu a clamat: „Sporturi de-astea economice nu se vor întâmpla atâta timp cât eu îndeplinesc funcţia de preşedinte”. El a lăsat să se înţeleagă că unul dintre „sporturile” a căror practicare a interzis-o ar fi tocmai solicitarea Franţei de a schimba tehnologia canadiană CANDU, folosită deja la reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă.

Cum au plecat francezii de la Cernavodă

Ce s-a întâmplat la două săptămâni după această declaraţie? Grupul franco-belgian GDF Suez, alături de nemţii de la RWE şi de spaniolii de la Iberdrola, s-au retras din proiectul reactoarelor 3 şi 4, acuzând incertitudinile de pe piaţa energetică românească.

Întrebaţi de „Adevărul” dacă această decizie are vreo legătură cu declaraţia preşedintelui Băsescu, oficialii GDF Suez au răspuns: „Tehnologia CANDU este singura compatibilă cu infrastructura existentă pe amplasamentul centralei şi toţi investitorii, încă de la demararea proiectului, sunt perfect conştienţi de acest fapt. Retragerea GDF Suez nu este în niciun caz cauzată de utilizarea tehnologiei CANDU, care a primit avizul Comisiei Europene”.

Oficialii GDF Suez au mai spus că decizia nu are legătură nici cu aderarea României la Schengen.

Surse din sectorul energetic ne-au declarat că şi parteneriatul privind a doua centrală nucleară a picat, după răcirea relaţiilor dintre cele două state, deşi, în iunie 2010, ministrul de atunci al Economiei, Adriean Videanu, fusese în Franţa pentru a cere ajutorul celor de la Areva pentru realizarea noii centrale.

Mediul de afaceri a fost cel mai afectat

Cotidianul francez „Le Monde” a publicat recent un articol intitulat „România face ca firmele să plătească pentru relaţiile proaste cu Franţa”. Publicaţia menţionează, în ediţia online dedicată abonaţilor, citată de NewsIn, că „după ce Parisul a solicitat Comisiei Europene în decembrie 2010 să amâne aderarea României la spaţiul Schengen, mai multe companii franceze şi-au văzut contractele reziliate”.

Cea mai recentă asemenea reziliere este cea a contractului cu firma franceză Colas pentru construirea segmentului de autostradă Cernavodă-Medgidia. „O stare generală de rău se stabileşte în relaţiile franco-române”, au remarcat ziariştii francezi.

Probleme cu autostrăzile

În urmă cu două săptămâni, Ministerul Transporturilor a anunţat că a reziliat contractul cu francezii de la Colas, argumentând că aceştia ceruseră bani în plus şi prelungirea termenului cu 24 de luni pentru realizarea tronsonului de autostradă Cernavodă-Medgidia. Mai mult, firma franceză a primit şi cea mai mare penalizare dată de Compania de Autostrăzi în ultimele şase luni – 16 milioane de euro. „Nu am niciun parti pris faţă de nicio firmă, din orice ţară ar proveni. Când îşi vor face bine treaba voi lăuda orice firmă, indiferent de ţara de provenienţă sau de reputaţia ei în mass-media. Când însă nu şi-o va face, voi acţiona”, a spus ministrul de resort, Anca Boagiu, săptămâna trecută.

Cu toate acestea, compania americană Bechtel, care a amânat termenele de execuţie de nenumărate ori şi, la fel ca şi Colas, a cerut fonduri suplimentare, nu a fost amendată de ministrul Transporturilor.

Colas nu este prima firmă franceză care nu a apucat să ducă la capăt un contract uriaş de infrastructură în România. În aprilie 2010, consorţiul Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia), câştigător al licitaţiei pentru construirea autostrăzii Comarnic-Braşov, anunţa că renunţă la acest acord. Era vorba despre primul parteneriat public-privat din infrastructură, iar companiile trebuiau să-şi asigure finanţarea necesară lucrărilor în schimbul colectării unei viitoare taxe de autostradă. Constructorii au argumentat că nu au găsit aceşti bani, însă surse din Ministerul Transporturilor declarau la acea dată că de fapt aceştia ceruseră prelungirea termenului de realizare a tronsonului şi majorarea taxei pe care ar fi urmat să o colecteze, solicitări respinse de autorităţi.

Cea mai mare amendă din istoria Concurenţei

Şi în alte domenii, relaţiile dintre companiile franceze din România şi autorităţi au scârţâit, de fiecare dată cu argumente oficiale solide din partea instituţiilor care ne reprezintă.

Spre exemplu, în februarie, operatorul de telefonie mobilă Orange (din grupul France Telecom) a fost amendat de Consiliul Concurenţei cu 34 de milioane de euro, pentru abuz de poziţie dominantă, alături de Vodafone. Aceasta este cea mai mare amendă acordată vreodată de Consiliul Concurenţei.

Totodată, în domeniul energetic, GDF Suez, care a cumpărat în 2005 fostul Distrigaz Sud, încearcă de un an să determine Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) să majoreze preţul gazelor, argumentând că a acumulat pierderi imense pentru că vinde gazele la un preţ cu 25% mai mic decât cel la care le achiziţionează.

“Nu am niciun parti pris faţă de nicio firmă, din orice ţară ar proveni.”
Anca Boagiu
ministrul Transporturilor

Momente-cheie în relaţiile România-Franţa:

– Februarie 2008 – Băsescu şi Sarkozy semnează un parteneriat strategic în domeniul economic.
– Martie 2008 – Compania franceză de stat Areva anunţă că va construi a doua centrală nucleară din România.
– Mai 2008 – Băsescu spune că România ar putea ceda Franţei o parte din participaţia sa la Nabucco.
– Toamna 2009 – Se acutizează problemele dintre România şi Franţa legate de incluziunea rromilor.
– Mai 2010 – Băsescu afirmă că România nu are de ce să schimbe tehnologia canadiană pentru reactoarele de la Cernavodă.
– Iunie 2010 – Ministrul Economiei, Adriean Videanu, cere ajutorul celor de la Areva pentru cea de-a doua centrală nucleară din România.
– Decembrie 2010 – Franţa şi Germania se opun aderării României la spaţiul Schengen.
– 6 ianuarie 2011 – Băsescu spune că nu permite „sporturi economice”, precum imixtiunea Franţei în alegerea tehnologiei de la reactoarele 3 şi 4.
– 21 ianuarie 2011 – Grupul franco-belgian GDF Suez se retrage din proiectul reactoarelor 3 şi 4, alături de nemţii de la RWE şi de italienii de la Iberdrola.
– Februarie 2011 – Orange, companie franceză, primeşte cea mai mare amendă acordată vreodată de Consiliul Concurenţei.
– Aprilie 2011 – Ministerul Transporturilor reziliază contractul cu francezii de la Colas pentru tronsonul de autostradă Cernavodă-Medgidia.

Locul trei între investitori

La sfârşitul lui 2009, stocul investiţiilor franceze în România era estimat la peste şapte miliarde de euro, plasând Franţa pe locul al treilea în topul celor mai importanţi investitori, potrivit datelor transmise, pentru „Adevărul”, de Camera Franceză  de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER).

Datele organizaţiei diferă faţă de cele ale Băncii Naţionale a României, care plasează Franţa pe locul patru în acest clasament, cu investiţii de 4,26 de miliarde de euro, după Olanda, Austria şi Germania. Reprezentanţii CCIFER susţin că informaţiile lor rectifică o incorectitudine statistică, arătând că multe investiţii franceze sunt realizate prin Olanda din motive fiscale.

Comerţul bilateral, afectat de criză

De asemenea, Franţa ocupă, din 2006, locul al treilea în topul partenerilor comerciali ai ţării noastre. În ultimii cinci ani, comerţul bilateral între România şi Franţa a fost în creştere constantă, cu excepţia anului 2009.

În 2006, valoarea schimburilor era de 4,15 miliarde de euro (importuri dinspre Franţa: 2,3 miliarde de euro, exporturi către Franţa: 1,8 miliarde de euro. Comerţul dintre cele două ţări a fost mai mare cu 6,7% în 2007 şi cu 8,8% în 2008. Un an mai târziu, valoarea schimburilor a scăzut cu 10,8%, dar a crescut din nou în 2010. Anul trecut, totalul a atins 5,5 miliarde de euro, din care 2,5 miliarde au fost importuri, în timp ce exporturile au crescut la 3 miliarde de euro. „Criza a schimbat raportul schimburilor comerciale: dacă Franţa avea în 2008 un excedent comercial de 452 de milioane de euro, ea a trecut în 2010 la un deficit de 486 de milioane de euro”, mai spun reprezentanţii CCIFER.

Dusterul salvează exporturile

Exporturile româneşti în Franţa au crescut anul trecut cu 30%, susţinute în principal de cererea pentru modelul Dacia Duster manifestată de şoferii francezi, care a însemnat o treime din vânzările mărcii Dacia pe pieţele externe. La finele anului trecut, oficialii Renault anunţau că vor produce automobile Dacia şi în cadrul fabricii din Maroc, care va fi gata în 2012, deci România nu va mai fi principalul furnizor de astfel maşini pentru export. Pe lângă maşini, am mai exportat echipamente mecanice şi electrice, precum şi textile. România a importat din Franţa, de asemenea, maşini şi echipamente, dar şi produse metalurgice.

Parisul şi Roma vor Schengen cu restricţii

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi premierul italian Silvio Berlusconi vor să reinstaureze controalele la frontierele Schengen în situaţii excepţionale. Argumentul celor doi este afluxul de imigranţi ilegal fugiţi din Tunisia în urma revoltelor. Unii analişti avertizează că amendarea documentului, discutată, astăzi, la Roma, de Sarkozy şi Berlusconi, va putea fi folosit de cele două ţări inclusiv pentru controlul fluxului de migranţi intracomunitari. „E o problemă de bun-simţ. Nu putem primi pe toată lumea”, a declarat Henri Guaino, consilier special al preşedintelui Sarkozy.

Franţa a criticat România în repetate rânduri pentru problema rromilor români ajunşi în Hexagon, dar şi pentru vulnerabilitatea frontierelor cu Republica Moldova. Italia a lăsat să se înţeleagă că este de acord cu „reviziuirea clauzelor de salvgardare ale Schengen pentru anumite situaţii”, aşa cum a cerut-o Parisul. Ministrul italian de Externe, Franco Frattini, a admis că acordul necesită „un control tehnic”. „Trebuie analizat cât de adaptat e acest instrument la timpurile şi lumea care se schimbă cu rapiditate”, a spus el.  Magda Crişan

Autor: Florentina Bălăceanu

sursa: adevarul.ro