Politică

Consecinţele dramatice ale greşelilor neplătite

Semnalele care indică o îndepărtare a crizei economice mondiale se înmulţesc. Optimismul generat de normalizarea situaţiei este însă umbrit de filosofia din spatele pachetelor de stimulare economică. Preşedintele Barack Obama a anunţat că, în anul fiscal care începe în octombrie, deficitul bugetar al Statelor Unite va fi din nou de peste 10% din PIB. Cei care în SUA, în Marea Britanie sau Franţa au ales cheltuielile publice drept principală armă împotriva crizei se aseamănă cu locuitorii unui oraş în care a izbucnit un puternic incendiu, iar singura lor preocupare este să spargă hidrocentrala din împrejurimi pentru a inunda casele şi a stinge astfel incendiul. Nu-i interesează cum vor scoate apa din curţi şi pivniţe. Principala lor ţintă este să stingă incendiul. Altfel spus, bagi bani cu nemiluita în economie, creezi deficite publice foarte mari şi vezi tu după aceea dacă pompele pe care mizezi pot face faţă şuvoaielor de apă, care, ca şi focul, distrug locuinţele. Este prima dată în istorie când în ţările industrializate, îndeosebi în Statele Unite şi Marea Britanie, este contrazisă etica protestantă, după care fiecare trebuie să plătească pentru greşelile pe care le-a făcut. Nu trebuie deci să ne mai mire faptul că în ţările respective bancherii sfidează opinia publică şi îşi permit să-şi dea bonusuri exorbitante, chiar dacă instituţiile pe care le conduc sunt în pragul falimentului. Ceea ce se întâmplă acum în SUA şi în alte ţări dezvoltate este inflaţia de peste 5-6 ani, care s-ar putea dovedi mai greu de combătut decât actuala criză. Deoarece deficitele bugetare foarte mari cresc rapid datoria publică, astfel încât băncile centrale nu vor putea multă vreme să crească dobânzile, ceea ce le va priva de puterea de a lupta împotriva inflaţiei.
Negarea totală a modului după care a funcţionat economia anglo-saxonă sute de ani face un mare rău nu numai celor care calcă în picioare etica protestantă, ci întregii lumi. Dacă americanii sau britanicii nu plătesc pentru greşelile pe care le fac, de ce să plătim noi, spun politicienii români. “Să crească deficitul bugetar oricât de mult, numai economia să se relanseze”, declară cei care şi-au bătut joc de finanţele publice şi au adus instituţiile statului în stare de faliment. Ce este rău că am mărit salariile şi pensiile, se întreabă retoric aceleaşi personaje. Sigur că nu e rău, dar atunci când creşterile le faci cu cap. Când le faci cu altceva, ajungi în situaţia să te împrumuţi ca bezmeticul în ţară şi în străinătate numai pentru plata salariilor şi pensiilor. Fără să mai punem la socoteală că, după ce ai făcut astfel de erori, trebuie să iei înapoi ceea ce ai dat oamenilor, spunându-le că le-ai făcut un bine, dar în realitate i-ai tras pe sfoară. Când greşelile politicienilor nu sunt plătite, autorii lor au chiar tupeul să le transforme în mari realizări personale, iar aceasta este una dintre principalele cauze ale neputinţei României de a ieşi din sărăcie.

Gheorghe CERCELESCU
sursa: gandul.info

Despre autor

contribuitor

Adauga comentariu

Adauga un comentariu