Arin Stanescu: “In conditiile in care creanta bugetara va fi executata in integralitatea ei, acest fapt ar putea duce la blocarea reorganizarilor, iar societatile care au angajati vor trece la concedieri masive”.
In marea Aula a Facutatii de Drept din Universitatea Bucuresti se desfasoara, incepand de azi – 4 octombrie 2013, timp de doua zile, Conferinta Nationala de Insolventa. Deschiderea evenimentului a coincis cu momentul in care Guvernul tocmai ce adoptase, prin ordonanta de urgenta, noul cod de insolventa, introducand articole pe care nimeni nu si le aroga. Toti participantii la conferinta, incepand cu lichidatorii judiciari, avocati si reprezentanti de marca ai unor institutii precum UNPIR, Ministerul Justitiei, BNR etc, s-au aratat surprinsi de aceasta rapiditate cu care Guvernul a aprobat acest cod fara o dezbatere serioasa, pe articole, in Parlament.
Televiziunile, in pericol de cenzura, prin suspendarea licentei de emisie, printr-un articol abuziv strecurat in Codul insolventei.
In deschiderea conferintei prezidate de gazda evenimentului, decanul Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti, conf. dr. Flavius Baias, presedintele UNPIR, Arin Stanescu (foto 1) a subliniat urmatoarele aspecte in legatura cu adoptarea de urgenta a noul cod al insolventei: “Din pacate, Codul nu a iesit asa cum ar fi trebuit sa iasa, printr-o lege aprobata in Pralament si nu printr-o ordonanta cae intra in vigoare peste trei saptamani (…) Prin reducerea termenului de organizare a reorganizarii de la 3 ani la un an se va ajunge la disparitia planului de reorganizare”.
Conform statisticilor actuale, exista o proportie de 90 % falimente si doar 5-6% din societatile aflate in procedura insolventei se afla in reorganizare. Arin Stanescu a aratat ca noul cod de insolventa are patru mari defecte, printre care se numara si prevederea referitoare la institutiile media. Potrivit acesteia, oricarei televiziuni sau post de radio aflat in dificultate li se va ridica automat licenta de emisie, ceea ce va duce direct la faliment fara a mai exista posibilitatea revigorarii societatii printr-un plan viabil de reorganizare. Un alt aspect criticat este ca statul poate recupera datorii in timpul procesului de reorganizare, chiar si pe cele stranse in perioada de reorganizare. Nici reducerea termenului de reorganizare la un an de zile, in comparatiei cu Franta unde acest termen este de 10 ani sau cu SUA, unde nu exista termen in care companiile trebuie sa iasa din insolventa, nu este de bun augur pentru societatile si companiile nationale si multinationale.
Un alt aspect criticat este acela ca, prin noul cod, statul si-a arogat dreptul de a recupera datorii de la firme aflate in insolventa, in vreme ce societatile comerciale private nu vor putea face niciodata acest lucru. Astfel, se va face o mare diferenta intre stat si companiile private. Singurele creante pentru care se va putea incepe executarea for fi creantele bugetare, iar executorul fiscal va putea executa toate bucurile unei societati, chiar si pe cele ce constituie garantii bancare. In opinia presedintelui UNPIR, in conditiile in care creanta bugetara va fi executata in integralitatea ei, acest fapt ar putea duce la blocarea reorganizarilor, iar societatile care au angajati vor trece la concedieri masive.
Deficientele majore ale noului cod al insolventei aprobat de Guvern prin OUG
Noul Cod al Insolventei aprobat prin OUG contine si cateva propuneri care nu apartin consortiului care a lucrat la elaborarea codului. Printre propunerile introduse direct prin OUG (ale caror autori nu se cunosc si nici motivele avute in vedere pentru aceste propuneri) se numara: introducerea in sfera de aplicare a procedurilor de insolventa a regiilor autonome;(regiile autonome trebuiau introduse in Cod de catre consultant ulterior, dupa o atenta consultare); scaderea perioadei de implementare a planului de reorganizare de la 3 ani la 1 an; ridicarea procentului de aprobare a planului de reorganizare de la 30% din total masa credala la 50% din total masa credala (aceste ultime doua propuneri diminueaza intr-o foarte mare masura sansele de redresare); introducerea prevederii potrivit careia deschiderea procedurii insolventei nu suspenda executarea silita din partea creditorilor detinatori de creante curente (aceasta prevedere incalca principiul caracterului concursual si colectiv al procedurilor de insolventa prin posibilitatea acordata creditorilor, in chip individual, sa execute silit debitorul prin actiuni paralele procedurii insolventei si, in plus, nu va mai exista nicio protectie a Tribunalului in cazul insolventei debitorului); posibilitatea suspendarii licentei de emisie a celor aflati sub incidenta legii audio-vizualului (n.red.- se suspenda de drept!); eliminarea dispozitiei potrivit careia „orice limitari, interdictii sau altele asemenea, introduse prin legi speciale sau clauze contractuale, pentru motivul deschiderii procedurii insolventei sunt nule de drept”; ridicarea procentului de la 80% la 90% de omologare a concordatului preventiv.
Simona Milos, presedinte al Institutului National pentru Pregatirea Practicienilor in Insolventa, a sustinut in cadrul conferintei: “Intrarea in vigoare a Codului insolventei in 25 octombrie ne determina sa facem eforturi extraordinare ca sa-l asimilam (…) Ne-a luat pe toti prin surprindere aceasta deciziesi nu stiu daca politica aruncatului in apa a celui ce nu stie sa inoate va functiona”. Prezent la eveniment, directorul Directiei juridice din BNR. Alexandru Paunescu a tras un semnal de alarma, aratand ca numarul de corporatii in insolventa este in crestere, iar fenomenul insolventei ”s-a acutizat incepand cu 2011”.
Autori: Adina A. STANCU – Razvan SAVALIUC
Sursa: Lumea Justitiei
Adauga comentariu