Cine a decis să se facă O GROAPĂ DE GUNOI în vârful muntelui: Ba tu, ba tu!

Radiografia unei crime: o crimă ecologică ce afectează direct vieţile câtorva sute de ţărani care, printr-o decizie „de sus”, sunt nevoiţi să trăiască alături de o groapă de gunoi

Incredibil este faptul că „lucrarea” se face în vârful muntelui, chiar în „inima Bucovinei”, într-o zonă în care turiştii din lumea întreagă pot descoperi una dintre puţinele „guri de rai” neafectate de poluare. În materialul precedent, l-aţi văzut pe Aristide Maxim, inginer pensionar şi apicultor amator, unul dintre puţinii oameni care are curaj să-şi apere muntele.

Ministrul mediului, Graţiela Gavrilescu, ştie că la Pojorâta „este o problemă” care urmează să fie „dezamorsată”. Nu, nu va fi oprită construcţia gropii de gunoi în vârful muntelui, ci vor fi liniştiţi oamenii. De altfel, nimeni nu pare cutremurat de aberaţia ideii iniţiale: toate autorităţile cu care gândul a vorbit în această investigaţie s-au străduit să ne demonstreze că „nu au nicio vină” şi că responsabilitatea este la alţii. În timp ce politicienii îşi pasează responsabilitatea, câţiva oameni s-au decis să ia atitudine.

Ieri l-aţi văzut pe Aristide Maxim, omul care vrea să-şi salveze munte. De cine? De interesele lor, ale celor care apar în materialul de mai jos. Pe scurt: Ministerul Mediului şi CJ Suceava „au tras bani europeni” pentru o groapă ecologică, Consiliul Judeţean Suceava „a cerut” un teren, un primar „a dat” pentru că avea „excedent de teren”. Nimeni nu şi-a pus problema că groapa se face în vârful muntelui. Nimeni n-a avut vreun moment intenţia să-i consulte pe oameni. Acum fiecare recunoaşte că a fost o idee proastă. „Trebuia un loc mai ascuns”, ne spune Gavril Mârza, unul dintre cei trei şefi de CJ responsabili, intervievaţi de gândul.

Ministrul Mediului vrea ca proiectul să continue

Pe parcursul iernii, lucrările la groapa de gunoi au fost sistate. Ar trebui reluate în curând, însă, în urma unui control făcut de Direcţia pentru Sănătate Publică la groapa de gunoi în baza unei noi plângeri semnate şi de Aristide Maxim, s-a constat ceea ce autorităţile locale  au ştiut dintotdeauna, dar nu au recunooscut: la mai puţin de 1.000 de metri de groapă sunt locuinţe, lucru interzis de lege. Tot acolo există şi două pensiuni turistice construite cu mult înainte de proiectul gropii.

„Înţeleg că distanţa până acolo nu este în linie dreaptă. Drumul fiind în curbă, ei nu au luat în calcul linia dreaptă. În momentul în care s-a trasat şi s-a ales terenul respectiv trebuia să se ţină cont de ultima unitate locativă care să fie la o distanţă mai mare de 1.000 m”, a explicat ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, contactată de gândul.

În 8 mai, în urma unei vizite la Suceava, ministrul susţinea că din cauza distanţei de sub 1.000 metri până la locuinţele oamenilor nu se poate emite noua autorizaţie de mediu în baza căreia ar trebui să funcţioneze groapa de gunoi. A propus, însă, schimbarea legii pentru ca  proiectul să continue.

„Este un mic blocaj pe care noi trebuie neapărat să vedem cum am putea să-l rezolvăm, ţinând cont că sunt nişte sesizări şi ale cetăţenilor. Trebuie să facem o modificare legislativă, astfel încât problema să fie dezamorsată la Pojorâta”, a spus ea la Suceava.

Gavrilescu a explicat că în anul 2009, când a fost emis acordul de mediu şi când s-a stabilit distanţa dintre case şi groapă, era în vigoare un Ordin al ministrului Sănătăţii în care se preciza că distanţa trebuie să fie obligatoriu de 1.000 de metri, însă aceasta putea fi redusă în funcţie de rezultatele unui studiu de impact de sănătate. Ulterior, în anul 2014 a fost emis un alt Ordin al ministrului Sănătăţii în care se precizează că distanţa minimă trebuie să fie în mod obligatoriu de 1.000 de metri, fără posibilitatea de modificare.

Ministrul a precizat pentru gândul că, din cauza acestei situaţii şi a unor probleme cu constructorul, lucrările pentru amenajarea gropii ecologice de gunoi sunt acum oprite.

Cătălin Nechifor, preşedintele CJ Suceava, instituţia beneficiară a viitorului depozit ecologic de gunoi, o contrazice. „Contractul este în derulare. Nu am fost notificaţi de nimeni de la minister de încetarea lucrărilor, ele continuă”, a răspuns el pentru gândul.

Corupţie la CJ Suceava pentru deşeuri

Depozitul ecologic de gunoi de la Pojorâta, pe care încearcă să îl oprească Aristide Maxim şi alţi câteva zeci de localnici din satele Valea Putnei şi Mestecăniş, este parte a unui proiect mai amplu intitulat Sistemul  de management integrat al deşeurilor (SMID) din judeţul Suceava. A fost aprobat de Comisia Europeană în 30 martie 2011. Contractul de finanţare a fost semnat la 11 aprilie 2011 între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Consiliul Judeţean Suceava, condus de Gheorghe Flutur. Valoarea totală a proiectului  51,7 milioane de euro sau  218 milioane de lei.  80% este finanţare europeană, statul contribuie cu 18%, iar Consiliul Judeţean cu 2%.

Sistemul  de management integrat al deşeurilor (SMID) din judeţul Suceava, finanţat de Uniunea Europeana / Click pentru a mări

Proiectul prevede, printre altele, închiderea vechilor gropi de gunoi, unele dintre ele situate chiar pe malul râurilor, şi construirea a două depozite ecologice de gunoi – la Moara şi Pojorâta, în care să ajungă gunoiul din tot judeţul.

Depozitul de gunoi de la Moara, cu o capacitate de depozitare de 1,3 milioane de tone de gunoi, este gata. Aici vor ajunge gunoaiele colectate din localităţile din zona de şes a judeţului. Lucrările au fost demarate în vara anului 2010 şi au fost preluate din toamna anului 2012 de consorţiul format din firma suceveană „General Construct”, grupul „Efacec” din Portugalia şi filiala din Bucureşti a companiei.

Contractul în valoare de 27,24 de milioane de lei, fără TVA, a prevăzut construirea unei staţii de tratare a levigatului, a unei staţii de sortare a gunoiului, şi a unei platforme de colectare a deşeurilor. Consiliul Judeţean Suceava care este beneficiarul investiţiei urmează să desemneze un operator pentru gestionarea gropii de gunoi de la Moara.

În 7 mai, la Consiliul Judeţean Suceava au descins procurorii, vizat fiind şi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor (PSD), şi administratorii mai multor firme aflate în relaţii contractuale cu instituţia publică pentru infracţiuni grave de luare şi dare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, Cătălin Nechifor  şi colegul lui de partid, senatorul Ovidiu Donţu, sunt suspectaţi că au primit mită în valoare de 20.000 de euro. Totodată, faptele vizează în special contracte pentru reabilitarea drumurilor, dar şi contractele pentru SMID. În acest caz, Cătălin Nechifor fiind vizat de trafic de influenţă.

„Numiţii Gabriel-Mihai IGNĂTESCU şi Victor CIOBANU, administratorii SC ACI AG SRL Suceava sunt sprijiniţi de numitul Cătălin Ioan Nichifor, în vederea obţinerii contractului de lucrări aferent obiectivului de investiţii „închiderea depozitelor urbane existente în judeţul Suceava din cadrul Proiectului „Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava”, în valoare de 65.855.478,45 lei, fără TVA, autoritatea contractantă fiind Consiliul Judeţean Suceava”, se arată în ancheta procurorilor DNA.

Ca o coincidenţă de nume cu unul dintre cei vizaţi în dosar, şeful întregului  Sistemului  de management integrat al deşeurilor (SMID) din judeţul Suceava este Gheorghe Ignătescu.

Epopea gropii din vârful muntelui

Revenind la groapa de gunoi de gunoi din Pasul Mestecăniş, comuna Pojorâta, despre care gândul a scris anul trecut şi ulterior a realizat mai multe filmări la faţa locului, amintim că, în 25 ianuarie 2013, a fost semnat contractul de 6,3 milioane de euro fără TVA. Semnatarul contractului de amenajare a gropii ecologice de gunoi a fost Cătălin Nechifor. Licitaţia pentru proiect a fost începută de Gheorghe Flutur.

Cum s-a ajuns, însă, la construirea unei gropi de gunoi chiar în vârful muntelui? Autorităţile locale şi judeţene pasează vina de la unii la alţii. Realitatea este că primăria Pojorâta a alocat terenul pe care Consiliul Judeţean Suceava l-a cerut pentru a putea construi groapa de gunoi ecologică din zona de munte a judeţului.

În 25 ianuarie 2007, Consiliul Judeţean Suceava, condus de pesedistul Gavril Mîrza, a aprobat Hotărârea nr.12 privind arondarea localităţilor din judeţ la două depozite zonale de deşeuri.

L-am întrebat despre depozitul de gunoi din Pasul Mestecăniş, comuna Pojorâta. „Nu a fost aprobată de mine. Eu, în calitate de preşedinte, am făcut cunoscute localităţile, să se stabilească un amplasament  şi s-a stabilit un cu totul alt amplasament decât cel de astăzi”, ne-a răspuns el.

La 13 martie 2007, Gavril Mîrza a trimis Consiliului Local al comunei Pojorâta adresa nr. 2826 prin care a cerut 10 hectare de teren pentru crearea Depozitului Ecologic de Deşeuri Pojorâta în zona Mestecăniş.

La propunerea primarului Ioan Raia, Consiliul Local Pojorâta a aprobat acordarea a cinci hectare de teren din păşunea Putnişoara pentru amenajarea acestui obiectiv, chiar dacă aceasta era situată deasupra tunelului de cale ferată Mestecăniş, care face legătura între Moldova şi Transilvania.

Ioan Raia, în prezent şef la azilul de bătrâni din localitatea în care a fost primar, spune că avea excedent de teren şi că nu s-au făcut presiuni pentru acordarea lui. Face însă o declaraţie care este în contradicţie cu ce a semnat: „În 2007 a fost luată o hotărâre doar pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate şi urma ca toţi consilierii să mergem undeva la un depozit ecologic  identic, să constatăm dacă vor fi toate în condiţii perfecte şi urma după aceea să luăm o hotărâre. Nu am mai fost, pentru că, din nefericire, nu am mai prins, pentru că în 2008 am căzut din funcţia de primar”.

Primarul PSD-ist, devenit apoi independent, a dat teren pentru groapa de gunoi fără a consulta locuitorii din cele două sate care fac parte din comună: Pojorâta şi Valea Putnei.

Le-a spus abia după două săptămâni, în 30 martie 2007, dar altceva. Urma să se amenajeze o fabrică de preparare şi recondiţionare a deşeurilor menajere cu o staţie super tehnologică.

„Era o suprafaţă insuficientă. Oricum, nu a fost bătută în cuie pe vremea mea, vă rog să mă înţelegeţi”, afirmă el.

Gheorghe Nichiforel, fost adjunct la Romsilva, şi al Serviciului de mediu şi cadastru din cadrul Consiliului Judeţean a  fost numit de Gavril Mîrza în 2007 în Comisia care să găsească locaţia potrivită pentru zona Câmpulung.

L-am întrebat cum s-a ajuns la Pasul Mestecăniş?  „Nu eram eu important acolo. Noi eram a cincea roată la căruţă”, a afirmat el, în prezent şef de Ocol Silvic.

Cum s-a mutat groapa la marginea drumului

Ioan Bogdan Codreanu este la al doilea mandat de primar în comuna Pojorâta. A fost la PNG, a trecut la PDL, iar la momentul înregistrării noastre se declara independent.

De profesie inginer silvic şi fost inspector la Garda de Mediu, el a mutat treptat locaţia depozitului mai departe de tunel, chiar la marginea drumului  european E 58. Drumul leagă Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc şi este tranzitat de mulţi turişti.

La solicitarea lui, consilierii locali au aprobat Hotărârea nr. 75 din 25 august 2008. Se acordau alte patru hectare pentru amenajarea depozitului ecologic de gunoi.

Nici de această dată localnicii nu au fost înştiinţaţi. Explicaţia lui: „Nu, era o continuare  la proiect”.

Peste doi ani, pe 9 august 2010, consilierii locali, la propunerea primarului Codreanu, au abrogat vechile hotărâri pentru groapa de gunoi . Au aprobat Hotărârea nr. 64 prin care 9 ha de teren, trecute în urmă cu un an în  proprietatea Primăriei , sunt date în administrare Consiliului Judeţean Suceava. Obiectivul: realizarea  depozitului  ecologic Pojorâta. Noua locaţie: Vârful Pasului Mestecăniş, la marginea drumului  european E 58.

Primarul Codreanu afirma, anul trecut, că „despre locaţie, despre zonă, preşedintele Flutur ştie cel mai bine, pentru că, în afară de poziţia pe care a avut-o, în afară de lucrurile pe care le-a făcut în general pentru Suceava a fost şi este un apropiat al comunităţii din Valea Putnei”.

Fostul preşedinte CJ Suceava în perioada 2008 – 2012, Gheorghe Flutur, în prezent senator şi secretar general al PNL, este cel care a semnat, în aprilie 2011, cu Comisia Europeană, contractul de finanţare pentru ecologizarea deşeurilor din Suceava. Ne-a declarat că nu mai ţine minte de ce s-a schimbat amplasamentul depozitului ecologic de gunoi.

„Acum nu mai reţin exact, probabil că era necesar pentru tot amplasamentul acestui proiect european. Nu ştiu mai multe amănunte, dar, tehnic, cred că au avut nevoie de aviz de mediu, de toate cele necesare acolo. Nu cunosc alte amănunte acum”.

La fel ca şi predecesorul său, Gavril Mîrza, Gheorghe Flutur pasează vina: „Repet, amplasarea a fost decisă de echipa de dinainte, pentru cele două zone”.

Circul foştilor preşedinţi ai CJ Suceava

În instanţă, Aristide Maxim a cerut tocmai anularea hotărârii din 2010 de Consiliu local prin care se ceda terenul unde acum se amenajează groapa.

În pline lucrări de amenajare a gropii toţi cei trei foşti şefi ai CJ Suceava care au avut sau  încă mai au un rol în proiect recunosc că depozitul de gunoi din vârful muntelui nu este amplasat într-un loc tocmai bun.

„Erau mult mai multe posibilităţi de a se găsi locaţii mai convenabile sau mai ascunse, mai bine zis, dar nu am mai apucat eu să ajung în asemenea fază pentru că mi s-a terminat mandatul, nu am mai fost preşedintele Consiliului Judeţean, iar cei cu responsabilitate o pasează pe foştii, că îi vine mai uşor domnului Flutur sau altora care aveau responsabilitate şi care au dus-o acolo unde au dus-o acum”, afirmă Gavril Mîrza.

Actualul preşedinte al CJ Suceava, vizat de DNA pentru luare de mită, abuz în serviciu şi trafic de influenţă, Cătălin Nechifor afirma, în momentul înregistrării noastre, realizate anul trecut că Georghe Flutur putea să ia în calcul şi o carieră minieră şi recunoştea că locul din prezent nu este una tocmai bun.

„Cred că era o variantă corectă acele foste zone miniere pe care nu ştiu de ce nu le-au luat în calcul cei din 2009. Eu nu neg faptul că locaţia nu este cea mai bună aleasă, doar că noi ne-am trezit cu un proiect în derulare care ar trebui continuat. Dacă am fi schimbat locaţia era acelaşi lucru cu renunţarea la proiect. Când înseamnă de la zero, prima condiţie care trebuie să fie este terenul, iar la noi nefiind colectivizare pe vremea comunismului, proprietatea este privată”, a punctat el.

Cătălin Nechifor mai spune că risca corecţii financiare de până la 100% din proiect dacă schimba amplasamentul.

Gheorghe Flutur a reafirmat că nu avea alte opţiuni şi că oricum locul era stabilit de dinainte.  Nu a ezitat să arate, însă, cu degetul.   „Legat de impactul de mediu şi de organizarea de şantier, eu cred că trebuiau să fie mult mai atenţi cei care au început acea lucrare acolo. Din câte ştiu eu e undeva totuşi într-o zonă mai depresionară, dar cred că organizarea de şantier a depăşit limitele mult înspre şoseaua DN 17, ceea ce strică peisajul” .

„E o mizerie a domnului Flutur, ne aşteptăm la orice”, a fost răspunsul lui Cătălin Nechifor.

Cine construieşte groapa

Depozitul ecologic din Mestecăniş este construit de gigantul Bilfinger Baugesellschaft mbH în consorţiu cu o firmă românească, din Gura Humorului, Concret Construct.  Germanii de la  Bilfinger sunt specializaţi în construcţii industriale şi civile. În România, au avut o serie de contracte cu statul: reabilitarea liniei feroviare Câmpina – Predeal şi reabilitarea podului de la Ghiurgheni.  Lucrează de trei ani şi la podul de la Agigea, într-un contract de circa 4 milioane de euro. Au întâmpinat probleme la structura de rezistenţă, astfel că lucrările vor mai dura încă 2 ani.

Pe deşeuri, au construit, împreună cu Iridex şi Hidroconstrucţia, prima celulă a gropii ecologice de la Bacău. Bilfinger s-a ocupat, în parteneriat cu SC Pharal Construct, şi de închiderea gropilor de gunoi din Bistriţa Năsăud. Valoarea contractului: 6 milione de euro. Cele două fime apar în dosarul de corupţie în care fostul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Ioan Andreica, este cercetat de DNA împreună cu fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud, Liviu Rusu (PDL).  Potrivit procurorilor, Ioan Andreica şi alţi doi cetăţeni au pretins celor două firme 345.002 euro pentru atribuirea contractului.

Firma Concret Construct este controlată de patru oameni de afaceri, printre care Mihai-Corneliu Creţu şi Dan Gârjoabă. Aceştia au deţinut acţiuni şi funcţii la fostul gigant de construcţii românesc Cominco, intrat în insolvenţă în 2012. Cominco a fost cel care, în parteneriat cu o altă firmă, a demarat construcţia celuilalt depozit ecologic din Suceava – Moara. Ca urmare a întârzierii banilor de la UE pentru proiect şi a problemelor apărute la Cominco, lucrarea a fost preluată de o altă firmă.

Sursa: Gandul.info