In 2014 bugetul de salarii va fi cu circa 15% mai mare decât cel de acum. Creşterea salariilor angajaţilor la stat în acelaşi interval va fi însă de peste 45%. Asta înseamnă că vor trebui daţi afară circa o treime din bugetari pentru a plăti creşterea viitoare a lefurilor din sistem.
Aflaţi deja în campanie electorală, pe la mănăstiri, muzee şi festivaluri folclorice, candidaţii la preşedinţie evită să le vorbească alegătorilor şi despre inevitabila concediere în masă a unei părţi importante din sistemul bugetar, respectiv din electorat.
Cifrele demonstrează clar că statul nu va avea de ales şi că va trebui fie să scadă salariile bugetarilor, fie să reducă drastic numărul angajaţilor din sistem. Dacă nu va fi făcut acest lucru, dincolo de încălcarea acordului cu FMI, România va fi pusă în continuare în situaţia de a se împrumuta nu pentru a se dezvolta, deci pentru investiţii, ci pentru a acoperi salariile şi pensiile.
400.000 de bugetari ar putea fi daţi afară în cinci ani.
Conform calculelor Gândul, ţinând cont că Guvernul s-a angajat să reducă ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor de la 9,4% din PIB anul acesta (circa 47 de miliarde de lei) la puţin peste 7% în 2014 (circa 54 de miliarde de lei), statul va avea două soluţii: fie va creşte, per total, salariile bugetarilor cu numai 15% în următorii ani, respectiv sub nivelul inflaţiei, fie va porni valul de disponibilizări.
Ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea, a declarat însă că salariul bugetarilor va creşte cu circa 56% până în 2015, respectiv peste 40% până în 2014.
Astfel, dintr-un un buget de salarii care va creşte cu numai 15% în perioada 2009-2014, se vor da lefuri cu peste 40% mai mari. Diferenţa dintre cele două procente reprezintă practic numărul de disponibilizări necesare pentru a respecta atât creşterea salariilor cât şi ponderea în PIB a cheltuielilor cu personalul: peste 400.000 de bugetari care ar trebui disponibilizaţi în aceşti cinci ani.
Singura măsură de acest tip adoptată până acum de Guvern este desfiinţarea a circa 9.300 de posturi din agenţiile de stat, dintre care însă 1.500 oricum nu sunt ocupate, numărul disponibilizărilor fiind de circa 7.800 de angajaţi.
Băsescu – 10.000, Patriciu – 600.000. “Licitaţia” continuă
Prima estimare concretă privind magnitudinea concedierilor a fost dată chiar de preşedintele Traian Băsescu, care a declarat că ar trebui daţi afară circa 20% dintre bugetari, respectiv 280.000 de angajaţi. “Guvernul trebuie să se comporte cu toată seriozitatea şi să diminueze masiv aparatul de stat, trimiţând în şomaj un număr mare de funcţionari, publici şi contractuali, care încarcă inutil statul de plată şi cheltuielile din bugetul de stat”, a declarat preşedintele Băsescu. Declaraţia a fost însă reexplicată apoi de consilierii de la Cotroceni sub o formă mult mai îndulcită: de fapt ar fi fost vorba despre cel mult 10.000 de angajaţi, mai ales din agenţiile de stat.
Tănăsescu: concedierile ar putea duce la debirocratizare
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, fost ministru de finanţe, a declarat recent pentru Gândul că, după părerea lui, circa 400.000 de bugetari, nou-angajaţi în ultimii patru-cinci ani, nu au ce căuta acolo. Mai mult decât atât, oficialul FMI a explicat că aceaste disponibilizări masive ar putea avea darul de a reduce birocraţia din România, ceea ce va contribui semnificativ şi la creşterea economiei.
“Nimănui nu-i convine să i se taie din salariu. Însă în ultimii patru-cinci ani nimeni nu s-a întrebat de unde vin aceşti bani de salarii. S-a greşit. Aceşti 400.000 de bugetari care au fost angajaţi în ultimii ani nu au ce căuta acolo. Trebuie să vorbim despre această greşeală pe care nimeni nu o spune, sau, dacă o face, o face timid”, ne-a declarat Tănăsescu.
În timp ce ministrul Finanţelor Gheorghe Pogea s-a ferit, pe cât posibil, să dea o cifră concretă, mediul de afaceri nu este la fel de timid. Dinu Patriciu, unul dintre cei mai bogaţi români, este de părere că ar trebui daţi afară circa 600.000 de bugetari care să fie înlocuiţi de către calculatoare. “Într-adevăr, 4 din 5 birocraţi care se ocupă de colectarea şi distribuţia bugetului, deci acel personal administrativ care nu face nimic altceva decât să se ocupe de colectarea şi distribuţia bugetului, ar trebui într-adevăr înlocuiţi cu sisteme eficiente de gestiune, computere, cu management serios”, a declarat Dinu Patriciu în cadrul emisiunii “După 20 de ani” difuzată la postul de televiziune Pro TV.
Ţiriac: “Nu vă faceţi copiii slugi”
În ediţia precedentă a emisiunii, prima din această serie, un alt reprezentant de marcă al mediului de afaceri românesc, Ion Ţiriac, declara şi el că mediul politic ar trebui să fie sincer, să vină în faţa sindicatelor, a tuturor românilor, şi să recunoască faptul că nu se mai pot da atât de mulţi bani pentru funcţionarii statului pentru că asta ar amaneta practic viitorul următoarelor generaţii. “Nu poţi să mai ignori în situaţia în care eşti că ai în spatele tău sindicatele, care oamenii ăştia ar trebui primii să se facă înţeleşi de lume sau lumea să-i facă să înţeleagă că în puşculiţa asta atâta este şi nu poţi să furi de la sănătate, să dai la învăţământ, de la învăţământ să dai la armată, de la armată să dai la interne şi aşa mai departe, pentru că nu este. Şi atunci, cu toată puterea de convingere în faţă, ar trebui să vină actualii politici să spună «fraţilor, asta e realitatea adevărată, uitaţi greve, uitaţi toate, pentru că ne băgăm şi mai jos, nu vă faceţi copiii slugi»”, a spus Ţiriac. În primele şapte luni ale acestui an datoria publică a României a explodat. De la o datorie de stat de aproape 110 miliarde de lei la sfârşitul anului trecut, statul a ajuns la finele lui iulie să aibă datorii de aproape 140 de miliarde de lei.
Victor ROTARIU
sursa: gandul.info
Adauga comentariu