Ce ascunde retragerea lui Gitenstein

Washingtonul a decis să-l recheme în centrala diplomatică pe ambasadorul său în România, Mark A. Gitenstein, înainte de împlinirea obişnuitului mandat de patru ani. Pare surprinzătoare mişcarea SUA, având în vedere statutul de favorit pe care i-l acordaseră lui Băsescu şi relaţiile privilegiate dintre cei doi.

Practic, SUA se pregătesc, astfel, discret – cu pragmatismul recunoscut – de scăderea influenţei lui Traian Băsescu în viaţa politică, prin câştigarea alegerilor de către Uniunea Social Liberală. Uniune a cărei victorie în alegerile parlamentare de luna viitoare se pregătesc, în acest fel, să o recunoască implicit!

E limpede că, în noua situaţie politică de după 9 decembrie 2012, nu puteau exista relaţii avantajoase pentru SUA, în condiţiile păstrării lui Gitenstein ca ambasador la Bucureşti. Cel care a iritat profund şi iremediabil o parte importantă, şi mai ales majoritară!!!, din electoratul românesc. Gitenstein i-a iritat pe cei mai mulţi dintre români prin susţinerea prostească, aiuritoare, a lui Băsescu, nu în vreo problemă externă, ci pur şi simplu într-o suită de chestiuni care ţineau strict de politica internă. Sigur, o susţinere mai cu voie de la Departamentul de Stat, mai cu speranţa că Băsescu îşi va respecta promisiunea. Acea promisiune pentru care a fost acceptat la ultima vizită – chiar dacă pe uşa din dos – în SUA: mai multe cumpărături, printre care şi avioane militare de luptă, toate pe banii românilor.

Dacă n-a fost să fie cu achiziţii şi în speranţa că noua putere USL va încerca să uite de atitudinea imixtionistă a şefului misiunii diplomatice americane la Bucureşti, Washingtonul a profitat de agitaţia electorală pentru a-l retrage pe cel care a provocat atâta iritare.

Astfel, Băsescu rămâne fără un tovarăş de nădejde.

Desigur, SUA nu se sperie de o eventuală supărare a viitoarei noi clase politice de la Bucureşti. Mişcarea Washingtonului are în vedere latura tot mai definitorie a Americii ultimilor ani: banii. Şi-atât!

Majoritatea ambasadorilor Statelor Unite ale Americii în România, din ultimul secol, au stat la post patru ani, perioada obişnuită pentru o asemenea postură diplomatică, conform Convenţiei de la Viena.

Ambasadorii americani, din ultima vreme, care şi-au încheiat mandatul înaintea celor patru ani au fost oameni în general tineri, diplomaţi de carieră sau funcţionari de rang înalt. Aşa cum a fost cazul lui Jack Dyer Crouch II, care a fost rechemat de la şefia misiunii diplomatice americane la Bucureşti, după doar un an, pentru a fi numit ca Deputy National Security Advisor – o funcţie extrem de importantă – în mandatul de preşedinte al Statelor Unite al lui George W. Bush.

Gitenstein, a cărui ocupaţie principală a fost cea delobbyst de carieră nu se încadrează în nici una dintre situaţiile descrise anterior. El a fost numit la Bucureşti pe criterii politice, ştiut fiind că a lucrat pentru vicepreşedintele SUA, Joseph Robinette “Joe” Biden Jr.

Cristian Oprea
sursa: cotidianul.ro