C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Ce are de pierdut România din noua Politică Agricolă Comună

Noua Politică Agricolă Comună va aduce României unele avantaje (fonduri mai mari pentru tinerii fermieri, pentru agricultura ecologică ş.a.), dar va impune şi o serie de măsuri care îi dezavantajează pe agricultorii români, în comparaţie cu cei din celelalte state europene

În primul rând, potrivit noii Politici Agricole Comune (PAC), în viitorul ciclu financiar 2014-2020, România va primi 7,1 miliarde de euro pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, cu peste un miliard de euro mai puţin decât a primit în precedentul ciclu financiar, 2007-2013. Aşadar, vor fi mai puţini bani pentru modernizarea exploataţiilor agricole, înfiinţarea unor unităţi de procesare şi alte investiţii, atât de necesare mediului rural. Pe de altă parte, deşi noua PAC prevede menţinerea sistemului de sprijin pe suprafaţă (SAPS), subvenţiile pe care le vor primi fermierii români în perioada 2014-2020 vor fi, în continuare, mult mai mici decât cele acordate în alte ţări europene.

Subvenţia acordată în acest an agricultorilor din România este de doar 147 de euro/ha, faţă de circa 250 de euro/ha, cât este media europeană. Potrivit ministrului agriculturii, Daniel Constantin, anul viitor subvenţia pe suprafaţă va fi de maximum 177 de euro/ha pentru suprafeţele de până la 30 de hectare şi de 147 de euro/ha pentru suprafeţele mai mari de 30 de hectare.

Iar pentru ca agricultorii români să primească subvenţii la nivelul mediei din UE trebuie să mai aştepte până în anul 2020, întrucât Consiliul European a stabilit ca perioada de convergenţă să fie prelungită cu şase ani. Acest lucru va constitui un imens handicap în competiţia cu agricultorii din celelalte ţări din UE, unde subvenţiile sunt de 700-800 de euro/ha şi chiar mai mari.

Producătorii de lapte, greu afectaţi

Crescătorii de bovine vor primi o grea lovitură. Astfel, începând din anul 2015, cota la laptele de vacă va dispărea. În legătură cu această perspectivă, secretarul de stat de la MADR, Achim Irimescu avertizează: „Odată cu dispariţia cotei din 2015, vine laptele din alte state membre şi pe fermierii români cu 2-3 vaci îi omoară. Nu o să alerge Danone, de exemplu, să ia câte zece litri de la unul şi de la altul. Sunt în situaţia asta vreo 800.000 de crescători cu 2-3 vaci.

Aceştia au cele mai mari şanse să dispară, pentru că nu vor putea face faţă concurenţei.“ Dar, micii crescători de bovine vor mai primi o lovitură: la 31 decembrie 2013, expiră perioada de procesare a laptelui neconform (lapte care, potrivit normelor UE, nu respectă anumite limite biologice, precum un anumit nivel maxim de germeni, de celule somatice etc.), iar Comisia Europeană nu a mai acceptat încă o prelungire pentru România.

Nu în ultimul rând, începând de anul viitor, micii fermieri nu-şi vor mai putea vinde laptele crud decât pe bază de contract scris şi cu plata impozitului aferent, altfel vor risca amenzi de până la 1.500 de lei şi interzicerea vânzării.

La rândul lor, crescătorii de oi vor fi afectaţi de noua PAC. Dacă în anul 2014, subvenţiile pentru ovine şi caprine se vor menţine la nivelul celor din acest an (35-40 de lei/cap), începând din anul 2015, subvenţia va fi de doar 6,8 lei/cap, iar din 2020, pentru ovine şi caprine nu se vor mai acorda niciun fel de subvenţii. „E dramatic, pentru că în România creşterea oilor este un mod de existenţă. Eu cred că aici ar trebui regândit sprijinul, măcar din fonduri naţionale“, ne-a declarat Ştefan Poienaru, fermier din judeţul Ialomiţa.

Legumicultorii, bulversaţi de noile reglementări

Şi legumicultorii vor fi afectaţi de noile reglementări europene, care stabilesc, de exemplu, condiţii drastice pentru eliberarea certificatelor de producător. În baza acestor reglementări, MADR a conceput deja un proiect de ordonanță de urgență care stabileşte schimbarea actualelor certificate de producător și  introducerea cardurilor electronice.

Pe scurt, pentru a-și putea vinde legumele și fructele în piață, țăranii vor fi obligaţi să deţină trei documente: certificatul de producător, certificatul de comercializare și cardul de acces în piață.

Procedurile de obţinere a acestor documente sunt extrem de anevoioase. Bunăoară, pentru a primi certificatul de producător, este nevoie de o „atestare profesională“, care se acordă, printr-o procedură stufoasă, doar de anumite structuri asociative din agricultură.

Ministerul Agriculturii nu a primit acceptul Comisiei Europene de a finanţa programul de reabilitare a sistemului naţional de irigaţii din fonduri europene, iar Guvernul nu dispune de banii necesari nici măcar pentru continuarea lucrărilor la sistemul Siret-Bărăgan, investiţie lăsată de izbelişte. Pe de altă parte, accesul agricultorilor la sistemele de irigaţii aflate în funcţiune, atâtea câte mai sunt, devine din ce în ce mai costisitor, din cauza creşterii constante a preţului energiei electrice, majorare care a fost efectuată ca urmare a cerinţelor organismelor europene pentru liberalizarea pieţei.

Adio ouă, lapte şi brânză „de la ţară“!

Toate aceste măsuri şi altele ce vor fi  impuse prin noua Politică Agricolă Comună (amintim liberalizarea pieţei funciare, începând din 2014) vor duce, volens-nolens, nu doar la dispariţia micilor fermieri, ci și la dispariţia unui mod de viaţă, care în România, atât în zonele de câmpie, cât mai ales în cele de deal şi de munte, dăinuie de mii de ani.

Clasica gospodărie ţărănească (numită azi „fermă de subzistenţă“), cu fântâna în curte şi grădina în spatele casei, cu grajdul de vite şi coteţul de porci, cu ograda plină de găini, la un moment dat va dispărea.

Ouăle, laptele şi brânza „de la ţară“, atât de  râvnite şi căutate de orăşeni, vor deveni de domeniul amintirilor. Neputând face faţă concurenţei marilor fermieri, lipsiţi de finanţare şi îngrădiţi permanent de diverse „reguli europene“, mulţi ţărani vor fi nevoiţi să-şi înstrăineze pământul, să devină salariaţi ai marilor companii şi să-şi umple desagii cu cele necesare traiului de la supermarketuri, care se vor apropia din ce în ce mai mult de spaţiul rural.

Aceasta va fi, probabil, cea mai mare şi mai profundă revoluţie din agricultură şi din mediul rural, din istoria României.

Autor: Alexandru Boariu

sursa: capital.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss