Politică

Cat ne costa democratia? Criza economica nu afecteaza alocatiile bugetare ale partidelor

afise-electorale♦ In contextul in care unele institutii ale statului incearca sa “stranga cureaua” si iau masuri anticriza care de care mai aberante (economisirea timbrelor si consumabilelor, ce are ca efect blocarea expedierii citatiilor si hotararilor judecatoresti la destinatari), partidele politice parlamentare isi primesc in continuare “ratiile” de la bugetul de stat, care se ridica la aproximativ doua milioane de euro anual. Criza economica este doar un prilej de declaratii.

♦ Potrivit Autoritatii Electorale Permanente, pe lunile ianuarie si februarie 2009, cele cinci partide parlamentare au obtinut de la bugetul de stat 603.825 de lei lunar. Astfel, PSD a avut cate 216.919 de lei  pe luna, PD-L – 215.675, PNL – 125.550, UDMR  40.061, si PC – 5.618 lei. Aceste alocatii sunt in conformitate cu Legea 334/2006, care aloca formatiunilor politice subventii de la buget in functie de rezultatul obtinut la alegeri si de… numarul femeilor din partid.

♦ Potrivit Legii 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, partidelor parlamentare care promoveaza femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, alocatia de la bugetul de stat este majorata proportional cu numarul mandatelor obtinute in alegeri de candidatii femei. In cazul aliantelor politice sau electorale subventia se va imparti, potrivit intelegerii, intre membrii aliantei sau dupa numarul de mandate obtinute.

In contextul actualei crize economice, cand presedintele, premierul si majoritatea factorilor de decizie in stat indeamna romanii sa “stranga cureaua” si sa faca economii, cand numarul somerilor creste, iar salariile si alte venituri ale populatiei scad, partidele isi primesc integral alocatiile bugetare. Potrivit Autoritatii Electorale Permanente, in  primele doua luni ale acestui an, cele cinci partide parlamentare au primit de la bugetul de stat, lunar, 603.825 lei. Din aceasta suma 216.919 lei pe luna ii revine PSD, 215.675 lei i-au fost repartizati PD-L, 125.550 lei pentru PNL, 40.061 – UDMR si 5.618 – PC. Facand un simplu calcul matematic, formatiunile politice parlamentare care primesc subventii de la stat ne costa aproximativ 7. 246. 000 lei anual, ceea ce ar rezenta circa 1.726.000 de euro. Destinatia sumelor de la buget este directionata spre intretinerea sediilor, angajarea expertilor, secretarelor sau clientelei politice dar si actiunilor electorale de partid.

3

In timp ce pentru institutii, alocatiile bugetare scad luna de luna, partidele politice beneficiaza de aceleasi sume de la bugetul de stat

4

Mai multe femei, mai multi bani de la buget

Potrivit Legii 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, cu modificarile si completarile ulterioare, subventia de la bugetul de stat se varsa lunar in contul fiecarui partid politic, prin bugetul Autoritatii Electorale Permanente. Astfel, 75% din bugetul anual alocat formatiunilor  politice este impartit partidelor politice, proportional cu numarul de voturi primite la alegerile parlamentare, iar 25% este impartit formatiunilor proportional cu numarul de voturi primite la alegerile locale pentru alegerea consilierilor judeteni si consilierilor Municipiului Bucuresti, daca au obtinut cel putin 50 de mandate de consilier judetean si de consilier din carul Municipiului Bucuresti. Asigurarea mijloacelor de finantare a activitatii partidelor politice. Potrivit Legii, suma alocata alocata anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile prevazute in bugetul de stat. Pentru partidele parlamentare care promofeaza femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocata de la bugetul de stat va fi majorata proportional cu numarul mandatelor obtinute in alegeri de candidatii femei. In cazul aliantelor politice sau electorale subventia se va imparti, potrivit intelegerii, intre membrii aliantei sau, in lipsa unei intelegeri, dupa numarul de mandate obtinute. Legiuitorul a considerat ca partidele au nevoie de aceste sume pentru a acoperi cheltuielile materiale pentru intretinerea si functionarea sediilor, pentru cheltuieli cu personalul, pentru presa si propaganda, pentru deplasari in tara si strainatate, pentru telecomunicatii, investitii in bunuri mobile si imobile necesare activitatii partidelor respective. O alta parte din aceste venituri bugetare sunt destinate campaniilor electorale. Spre deosebire de partidele politice care nu rateaza niciun prilej de sarbatoare, participand mai in fiecare saptamana la serbari campenesti, alte institutii ale statului nu stiu cum sa mai stranga cureaua. Cel mai elocvent exemplu este cel al Instantelor Judecatoresti din mai multe judete din tara care, pentru a diminua criza, au redus banii alocati cumpararii timbrelor si consumabilelor astfel incat citatiile si hotararile judecatoresti nu au mai ajuns la destinatari. Astfel, contribualilii s-au trezit ca au pierdut termenele unor procese aflate pe rol din cauza neglijentei autoritatilor care, prin unele decizii aberante au redus cheltuielile chiar acolo unde nu era cazul.

sursa: gardianul.ro