Firma austriacă HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFFER SRL Sebeş, judeţul Alba, este cea mai agresivă societate pe piaţa lemnului din România, care, deşi a fost exclusă de pe piaţa de profil din Uniunea Europeană, întrucât era recunoscută pentru practicile de corupţie, monopol, agresivitate şi încălcarea legilor, a intrat în România când aceasta nu era membră UE.
În anul 2003, guvernul român i-a atribuit un contract de exclusivitate pe termen lung pe resursa de răşinoase, contract care a expirat în anul 2013. Deşi s-au făcut presiuni mari pentru prelungirea pe căi legale a contractului, nu s-a reuşit acest lucru, iar, în consecinţă, reprezentanţii societăţii au adoptat o altă strategie şi anume influenţarea şi cointeresarea materială a funcţionarilor instituţiilor statului român din domeniu pentru modificarea legislaţiei silvice. Astfel, o bună parte din funcţionarii superiori din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice (responsabil pentru fondul forestier naţional) şi Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA Bucureşti au realizat activităţi de „lobby” la vedere pentru această firmă, fiind motivaţi cu bonusuri şi excursii în străinătate. De asemenea, austriecii au susţinători şi în teritoriu, în rândul personalului Direcţiilor Silvice, Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic şi Vânătoare/ITRSV, Poliţie, Asociaţiei Patronale a Forestierilor din România/ASFOR şi politicienilor, precum şi în unele firme româneşti cu care colaborează.
Teritoriul României a fost împărţit în sectoare cu responsabili care urmăresc activitatea Direcţiilor Silvice, ocoalelor silvice şi firmelor de exploatare/prelucrare a răşinoaselor. Aceştia monitorizează posibilităţile de tăiere pe ocoale silvice, comparativ cu cantităţile care intră zilnic şi lunar în firmele care aprovizionează HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFFER SRL. Astfel, în fabricile de la Rădăuţi, judeţul Suceava şi din localitatea Sebeş, debitează anual peste 2,5 milioane mc, urmând să deschidă o a treia fabrică la Reci, în judeţul Covasna, astfel că, anual, capacitatea de debitare va creşte la peste 4 milioane mc lemn de răşinoase. După ce vor demara activitatea şi la cea de-a treia fabrică, preţul pe mc de lemn va ajunge la circa 450 lei (de la actuala valoare de 250-300 de lei), ceea ce va genera o presiune foarte mare asupra pădurilor de răşinoase, firmele furnizoare de masă lemnoasă uzând de orice mijloace pentru a tăia legal sau ilegal resursa silvică.
România nu este un stat care să dispună, nici pe departe, de o resursă de răşinoase la pretenţiile şi capacitatea de prelucrare a firmei austriece, ceea ce va conduce, în timp, la defrişarea masivă a pădurilor de răşinoase, urmând ca, după epuizarea acesteia, fabricile să se închidă şi să fie relocate în alte ţări cu potenţial forestier. Deşi iniţial societatea a avut o poziţie dominantă, în prezent aceasta deţine monopolul pe întreaga resursă de răşinoase din România. Chiar şi în aceste condiţii, austriecii au obţinut, inclusiv din partea Consiliului Concurentei, toate avizele necesare pentru deschiderea fabricii din judeţul Covasna.
Printre practicile oneroase ale HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFFER SRL de consolidare a monopolului pe piaţă şi de exploatarea ilegală a fondului forestier se numără:
– fabricarea unor documente frauduloase la Budapesta şi Viena, care au fost utilizate la retrocedarea şi, ulterior, la achiziţionarea prin diverşi interpuşi a unor mari suprafeţe de pădure, deţinând în prezent peste 30.000 ha pădure;
– obţinerea accesului la sistemul informatic SUMAL, gestionat de RNP ROMSILVA, de unde îşi extrag date despre resurse, firme, statistici, circulaţia materialului lemnos etc.;
– crearea unui sistem de punere pe piaţă a unor documente de provenienţă şi însoţire a materialelor lemnoase (fiind principalul beneficiar al acestora), prin care le intră în depozite lemnul tăiat ilegal, iar, astfel, în aparenţă, lemnul este achiziţionat cu documente legale, dar, în fapt, este „spălat” prin diverse firme „fantomă”;
– practicarea cu toate firmele furnizoare de lemn a unui sistem prin care pe avizele de însoţire se completează cu aproximativ 10% mai puţină cantitate care intră în societate; astfel, pe lângă furtul cantitativ, programul electronic de recepţie declasează minim 10% valoric calitatea lemnului; mai mult, se mai practică o scădere a valorii plătite cu 3% dacă furnizorul doreşte plata la 15 zile;
– creditarea firmelor mici pentru achiziţia de utilaje forestiere cu dobânzi mari şi plata prin compensare cu lemn; acelaşi sistem de creditare se practică pentru achiziţia de păduri private ce urmează a fi exploatate;
– practicarea unui sistem de preţuri diferenţiat, de dumping pe anumite zone, pentru scoaterea de pe piaţă a firmelor care le fac concurenţă;
– neluarea în calcul la recepţie a cojii lemnului (care poate ajunge la 6-10% din volumul total), practic aceasta intrând gratuit, deşi este materie primă de cea mai bună calitate pentru sistemele proprii de producere a energiei electrice, resursă pe care o introduc în sistemul naţional şi în urma căreia beneficiază de certificate verzi de la statul român;
– livrarea tocăturii şi rumeguşului în cantităţi foarte mari către KRONOSPAN SRL Sebeş, un alt colos în industria de plăci aglomerate;
– obligarea transportatorilor, în vederea creşterii rentabilităţii şi ca urmare a sistemului practicat la preţurile de pe piaţă, să transporte cantităţi mult mai mari peste tonajul admis (45-50 mc buştean/camion).
Unde se situează judeţul Maramureş în acest ansamblu?
În anul 2013, doar din judeţul Maramureş au intrat în fabricile lor cantităţi de răşinoase mult mai mari decât cele care ar putea fi exploatate conform cotelor anuale stabilite de amenajamente silvice aprobate de ITRSV Cluj‑Napoca.
În anul 2013, HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFFER SRL a făcut public un profit „record”, de 100 de milioane de euro! De unde provin acestea? Din exploatările ilegale de masă lemnoasă din zona de nord a judeţului, cele mai afectate fiind Ocoalele Silvice Poienile de sub Munte şi Vişeu de Sus – fond forestier aflat în proprietate publică, respectiv Ocolul Silvic Composesoral Vişeu de Sus, ocol privat care administrează pădurea Asociaţiei Composesorale Vişeu de Sus – Vişeu de Mijloc.
Aşa cum am arătat mai sus, lemnul tăiat ilegal este comercializat către firma austriacă utilizându-se documente de provenienţă şi însoţire a materialelor lemnoase provenite de la firme „fantomă”, în sensul că acestea au doar rol de furnizori de „hârtii” de acoperire.
La nivelul judeţului Maramureş există numeroşi astfel de furnizori, remarcându-se însă Gheorghe Usciuc din Poienile de sub Munte şi Valentin Spicsuk din Vişeu de Sus, care, prin firmele pe care le controlează (CUCUŞCA IUR SRL Poienile de sub Munte, BIOMASĂ IUR CUCUŞCA SRL Poienile de sub Munte, RESZETAK FOREST SRL Bucureşti şi CARPAT EXPLORER SRL Bucureşti – primul, respectiv STEJARUL VAL-GHE SRL Vişeu de Sus, VIS INDUSTRIAL MELI SRL Timişoara, PROVENCAL WOOD SRL Timişoara şi REPEDEANA IMPEX SRL Timişoara – cel de-al doilea), au eliberat documente pentru cantităţi de ordinul zecilor de mii de metri cubi de lemn, în valoare de peste 5 milioane lei? La „negru”, un aviz de însoţire se vinde cu până la 30 lei!
Printre beneficiarii serviciilor oferite de Gheorghe Usciuc şi de Valentin Spicsuk se numără firmele: POMIŞORUL SRL Vişeu de Sus, MICULAICIUC ANDREI Întreprindere Individuală Repedea, CHINDRIŞ IOAN EXPLO Întreprindere Individuală Vişeu de Sus, NOVAARTIS SRL Vişeu de Sus, RADYX PROD CO SRL Moisei, HPM COM SRL Moisei, MIKE RECFOREST SRL Repedea, FARCĂU SRL Repedea, ANEMONA BLUE SRL Poienile de sub Munte şi MATAN SRL Ruscova. De multe ori, tranzacţionarea “documentelor false” are loc direct la sursă, adică în depozitul de material lemnos al HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFFER SRL din Leordina?
Ce rămâne în urmă?
Munţii defrişaţi ai Maramureşului! Şi, bineînţeles, statisticile Direcţiei Silvice Maramureş, ale ITRSV Cluj-Napoca şi ale Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Maramureş, instituţiile care contabilizează tăierile ilegală de masă lemnoasă, în loc să dispună măsurile necesare pentru stoparea acestui flagel. Practicile HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFFER SRL au contribuit decisiv la închiderea/falimentarea fabricilor de cherestea româneşti, a combinatelor de prelucrare a lemnului şi a combinatelor de celuloză şi hârtie.
Autor: Varzaru Ionel
Sursa: Napoca News
Adauga comentariu