Majorarea salariului minim pe economie de la 1.050 lei la 1.200 lei ar implica o creștere anuală a costurilor minime legale cu un loc de muncă ceva mai mare de 23%. Valoare destul de mare pentru orice economie și care ridică probleme serioase celor vizați de această eventuală modificare legislativă.
Dincolo de dezbaterea politico-emoțională, vă prezentăm cifrele seci care stau în spatele acestei decizii.
Așadar, la mijlocul acestui an, costul pentru asigurarea și declararea la Fisc a unui loc de muncă în condițiile salariului minim pe economie au fost deja majorate cu aproape 9%, urmarea modificării valorii legale a acestui salariu de la 975 lei la 1.050 lei.
Dacă privim majorarea sumelor achitate drept taxe către stat pentru diversele fonduri necesare asigurărilor, cei 19 lei achitați lunar în plus Nu par a fi o sumă mare.
Contribuțiile plătite de angajator pentru un loc de muncă fiscalizat la nivelul salariului minim pe economie :
Totuși, trebuie observat că s-a mărit costul total, incluzând partea care revine salariatului ( parte și ea taxată de către stat cu 16,5%), s-a majorat astfel cu 94 de lei pe lună ( asta pentru varianta costurilor minime cu asigurarea de accidente de muncă și boli profesionale). Ceea ce ar însemna în echivalent o majorare anuală a costului cu un loc de muncă situată la nivelul de 1.128 de lei.
Trecerea (foarte probabilă) la 1.200 de lei pe lună înseamnă o creștere în decurs de un an de 52 de lei pe lună (cu totul altceva decât cei 19 lei din luna iulie 2015). Ea duce la un spor al costului salarial pe o persoană angajată la nivelul minim pe economie de 277 de lei pe lună sau 3.324 de lei pe an.
Parcă este cu totul altceva iar banii respectivi ( diferența de salariu) nu pot proveni decât ori din creșterea productivității muncii ca volum de activitate realizată la același tarif, ori din majorarea prețurilor la produsele și serviciile oferite pe baza muncii astfel salariate.
Efectele
Chiar dacă se poate imagina o astfel de evoluție și păstrarea în scripte a tuturor locurilor de muncă plătite la minim pe economie, trebuie făcute două observații :
– Prima, efectul se va vedea pentru toți ceilalți salariați și pensionari în creșterea mai mare a inflației față de cazul în care nu s-ar fi majorat salariul minim. Mai ales că bugetarii și pensionarii vor avea și de unde să dea mai mulți bani, ca urmare a indexărilor anunțate.
– A doua, crearea de noi locuri de muncă plătite la nivelul minim pe economie va fi descurajată. Ceea ce este bine pentru eficientizarea economiei ca ansamblu ( vor dispărea sau nu vor mai fi inițiate afaceri bazate pe valoare adăugată redusă, din care nu se pot plăti salarii decente) dar este rău dacă nu se vor găsi alternative, pentru că presiunea pe zona de protecție socială va crește.
Ar mai fi și a treia problemă, cea a evaziunii fiscale și a conformării la plată, dar asta depășește sfera de decizie guvernamentală și ține de alte elemente, precum activitatea de control, oportunitatea asumării riscului de face plăți informale sau conștientizarea necesității de a avea o pensie asigurată și beneficii în caz de boală sau accident etc.
Cert este că varianta de tip Caragiale, cea a majorării pe sistemul să se schimbe salariul minim dar să nu se modifice contribuțiile plătite de angajator, nu prea face sens. Asta deoarece ar afecta pe partea de venituri toate bugetele de asigurări menționate mai sus și ar crea un precedent riscant, de discriminare în materie de taxare a muncii.
Autor: Marin Pana
Sursa: Curs de guvernare
Marin Pana,citi angajati ai?