S-ar schimba regulile in timpul jocului, ar fi ilegal, monstruos, dar in acelasi timp divin. Pana la urma, fara votul tuturor membrilor UE, tot pe tusa istorica suntem condamnati sa facem ceea ce stim cel mai bine: sa sedem. Si nu avem decat gura sa strigam ca se incalca tratatul, nu si mijloace sa determinam pe cineva sa-l citeasca si sa-l respecte.
Dar meritam acest “mucles”. Nu pentru ca am fi gresit, nu ca o pedeapsa. Acest popor nu e mai tampit decat altele, doar ca nu are busola. Si daca reprezentantii sai in demnitatile pubice nu sunt in stare sa gaseasca calea, sa ne-o arate, sub forma de pisica grasa, dar nemancata de o luna, Uniunea Europeana.
De unde sa inceapa? Ca sa salveze timp, poate s-o ia in ordiune alfabetica. “Agentiile statului”. Sa ne puna in vedere sa fie scosi din functii toti incompetentii, toti cei care si le-au platit, plus beneficiarii. Nu sunt dovezi? Nu-i nimic, ni le furnizeaza ei, daca le ratacim intre institutii.
Si uite-asa, trecand pe la biblioteci, gradinite si aprozare si terminand cu Parlament, IPJ-uri sau bufetele de langa primarii, unde nimeni nu poate spera sa gestioneze ceva decat daca s-a afiliat politic corespunzator, o chemare toata tara o strabate: pofitit in catuse, sunt de calitate!
Desigur ca s-ar naste o problema naspa rau. Insa au civilizatiile occidentale matrice ca sa organizeze inclusiv vidul. Sunt atatia tineri talentati in Romania, educati, cu expertiza, nededulciti la oala cu smantana, basca multi care si-au luat bocceaua in spinare spre alte tari, incat n-ar fi o problema sa umplem locurile goale. Nu intreg milionul de bugetari sa plece, dar macar jumatate din el. Poftim la concurs! Membrii comisiilor de examinare sa descinda din Bruxelles, si rezolv eu problemele de limba daca e cazul (desi garnitura noua de care vorbeam stie engleza perfect, nu ca aia care spun ca ratele vin din camioane, bine ati venit la sulaina cenal si suntem necajiti ca avem aviara gripa). Am eu niste prieteni la Comisia Europeana, la departamentul de translatori.
Totul e ca lucrurile sa se petreaca foarte repede, iar examinatorii sa nu aiba contact cu populatia decat in cadrul concursurilor pe post. Va amintit cum radeam noi in momentul aderarii, ca pana sa ne invete ei sa ne spalam mainile, o sa-i invatam noi se le bage in ceva pana la cot, doar raul se prinde mai iute. Desant cu trupe speciale, venit, intrebat, decis, instalat. Pac-pac!
Si ce facem cu ailalti, nefericitii ramasi fara oficine? Nimic. Daca scapa de condamnari, vor simti din plin gustul amar al neputintei, experienta prin care trec atat de multi romani numai pentru faptul ca n-au fost suficient de destepti incat sa se incoloneze in monolitul vreunui partid. Oricare.
Autor:Cristian Mihai Chis
Sursa: Ziare.com