Extern Politică

BCE: Zona euro are nevoie de un organism independent de supervizare

Zona euro are nevoie de o autoritate de reglementare independentă, pentru depolitiza supervizarea, a declarat vineri Juergen Stark, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE)
O breşă în regulile Pactului de creştere şi stabilitate ar putea fi urmată, ‘automat, de sancţiuni credibile’, cum ar fi retragerea fondurilor structurale ale Uniunii Europene, a subvenţiilor sau a drepturilor de vot, a afirmat oficialul BCE într-un discurs rostit la Viena. Cu cât încălcarea regulilor se prelungeşte, cu atât ar trebui majorate sancţiunile, a adăugat Juergen Stark.
Şi Comisia Europeană a anunţat luna trecută că va propune sancţiuni pentru guvernele care încalcă reglementările privind deficitul şi datoria, ca parte a procesului de revizuire de supervizare a economiei.

Preşedintele UE, Herman Van Rompuy, a afirmat recent că miniştrii de Finanţe ai celor 27 au convenit ca, în viitor, să trimită spre examinare UE liniile directoare ale proiectelor naţionale de buget. Acest lucru ar însemna pentru numeroase ţări un control înaintea examinării bugetului în parlamentele naţionale.

Ideea ar fi ca Executivul european şi celelalte ţări ale UE să poată examina în linii mari un buget (nivelul prognozat al deficitului, veniturile sau cheltuielile), fără a intra în detalii.

Însă, tot Van Rompuy a subliniat în mod clar că acest exerciţiu ar urma să servească, în cazul în care s-ar dovedi necesar, şi unei reevaluări a proiectului de buget pentru o anume ţară.

Miniştrii europeni de finanţe au ajuns la un acord, luna trecută trecută, cu privire la crearea de noi sancţiuni pentru ţările foarte îndatorate. “Vom îmbunătăţi Pactul de stabilitate şi de creştere creând mai multe sancţiuni, care să intervină mai devreme’, a anunţat preşedintele UE, Herman Van Rompuy, la finalul reuniunii de la Luxemburg, care a permis concretizarea deciziilor de principiu luate pe 21 mai.

Acordul presupune posibilitatea aplicării de sancţiuni chiar dacă limita actuală, de trei la sută din PIB, fixată prin Pact pentru deficitele publice, nu este încă depăşită. Aceste sancţiuni, ce urmează a fi definite, ar putea fi decise dacă o ţară nu a ţinut cont de avertizările partenerilor săi cu privire la deficitul public sau dacă nivelul total al datoriei sale creşte prea rapid.

O altă noutate avută în vedere de UE se referă la o atenţie sporită faţă de datoria de stat, care nu trebuie să depăşească 60 la sută din PIB, şi nu doar faţă de deficitele anuale. Ideea este de a putea declanşa procedurile pentru deficit excesiv mai devreme, pentru ţările ale căror datorii nu scad destul de rapid.

Pactul de Stabilitate prevede, teoretic, penalizări pentru ţările din zona euro ce depăşesc pragul limită de trei la sută din PIB pentru deficitul de stat anual. Însă, acest instrument nu a fost niciodată utilizat până acum, în pofida numeroaselor încălcări ale Pactului.
Sursa: AGERPRES

Abonează-te la newsletter