Austriecii controlează petrolul, băncile, asigurările şi pădurile României, dar refuză alocaţii egale pentru copiii românilor din Austria

Austria anunţă că ia în con­siderare reducerea alo­caţiilor pentru cei 5.700 de copii ai cetă­ţenilor români care lu­crează în Aus­tria, de la nive­lul de 160 de euro lu­nar cât se plă­teşte unui copil austriac, la nivelul alocaţiei plă­tite unui copil din România, de 18 euro lunar.

„Pentru doi copii români, ai căror pă­rinţi muncesc în Austria, sta­tul austriac oferă lunar aproxi­ma­tiv 300 de euro. Suma aproape co­res­pun­de unui salariu mediu din Ro­mâ­nia. De ce să nu le plătim o alocaţie precum cea din ţara lor?“, a spus ministrul austriac de ex­ter­ne Sebastian Kurz, conform Media­fax, care citează publlicaţia austriacă Die Krone. În joc ar fi o sumă de 11 mil. euro pe an.

Aceasta este cea mai şocantă mă­su­ră propusă până acum de vreun gu­vern occidental la adresa cetăţenilor români, în condiţiile în care austriecii au ajuns să de­ţină în România tot petrolul şi jumă­tate din rezervele de gaz (prin OMV Pe­trom), 25% din sistemul bancar (prin BCR şi Raiffeisen), 25% din piaţa de asi­gurări (prin Uniqa şi Vienna Insu­rance Group la Omniasig/Asirom) şi să ocupe 70% din piaţa de prelucrare a lem­nului brut prin Egger şi Schweihoffer. În plus, austriecii cumpără pe bandă rulantă mii de hectare de teren agricol în România, profitând de preţurile de doar 3.000 -4.000 euro hectarul, de 10 ori mai mici decât în Austria. Austriecii domină sau au poziţii puternice în multe alte sectoare din economia românească pre­cum industria zahărului prin Agrana, pro­ducţia de cărămizi prin Wienerberger sau construcţii prin Strabag.

În total, firmele austriece au desfă­şurat afaceri în România de circa 18 miliarde de euro  în 2014 şi au obţinut profituri de 2 miliarde de euro.

Toate aceste afaceri şi investiţii nu ar fi fost posibile fără libera circulaţie a capi­talului garantată de aderarea Româ­ni­ei la Uniunea Europeană, care însă pre­vede şi libera circulaţie a forţei de muncă. Însă în condiţiile în care cetăţenilor români li se va refuza un drept garantat pentru cetăţenii austrieci şi se pune problema „Austria pentru austrieci“, pasul doi după alocaţii diferenţiate pen­tru copii ar putea fi salarizarea diferen­ţiată pentru cetăţenii români în Austria, la nivelul salariului minim din România, de 200 de euro pe lună, faţă de 1.200 de euro în Austria.

Conform unei alte publicaţii austri­ece citate de Mediafax, Heute, în Dane­mar­ca indemnizaţia pentru copii este de 197 de euro lunar, în Germa­nia de 184 de euro, iar în Austria de 160 de euro. Cel mai puţin primeşte un copil din Grecia – 5 euro.

Deşi este o ţară de doar 8 milioa­ne de locuitori şi fără resurse de pe­trol şi gaze, Austria a reuşit refa­ce­rea eco­no­mică a fostului imperiu habs­burgic  prin preluarea, deseori la preţuri modice, profitând de conivenţa unor lideri care şi-au trădat interesele ţării lor, a unor active economice esenţiale din ţări precum România, Cehia, Unga­ria, Slovenia sau Slovacia.

Toată această expansiune nu ar fi fost posibilă fără aderarea acestor ţări la Uniunea Europeană, unde se presu­pune că toate ţările au un statut egal, iar cetăţenii lor la fel. În fapt, românii şi bulgarii sunt de cele mai multe ori cetăţeni de categoria a doua ai UE, ocupând cele mai prost plătite slujbe în ţări ca Austria, Germania, Spania sau Italia, refuzate de cetăţenii ţărilor res­pec­tive, probă fiind şomajul de peste 10% sau chiar peste 15% în Spania.

Poziţia Austriei faţă de cetăţenii ro­mâni este însă cu atât mai surprin­ză­toare având în vedere prezenţa foarte pu­ternică în România a fir­melor aus­triece care finanţează de fapt bugetul statului austriac.

La sfârşitul lunii decembrie 2014 firmele austriece aveau investiţii în Ro­mâ­nia de 9,2 mld. euro, în Cehia de 10 mld. euro, în Polonia de 4,2 mld. euro, în Ungaria de 5,8 mld. euro, iar în Slo­va­cia de 5 mld. euro, conform datelor de la Banca Austriei. În total, stocul inves­ti­ţiilor străine în afara Austriei era la sfâr­şitul lui decembrie 2014 de 183 miliarde de euro, un nivel semnificativ faţă de un PIB de doar 310 miliarde de euro.

De pe urma acestor investiţii, Austria a repatriat dividende de  28 mld.  euro în 2014. Din România, Austria a repatriat dividende 836 mil. euro în 2014, din Polonia 621 mil. euro, iar din Cehia 1,8 mld. euro.

Marile companii şi bănci austriece aflate în România s-au aflat constant în topul repatrierilor de dividende publicat de Banca Naţională a României, cu sute de milioane de euro profituri repatriate.

Spre exemplu BCR a fost în top 10 re­patrieri de dividende în 2004, 2005, 2007, 2008 şi 2009, Raiffeisen în 2009, 2010 şi 2012, iar OMV Petrom, cea mai mare afacere austriacă în România, a fost în top în 2007, 2008, 2011, 2012 şi 2013. În aprilie 2015, Raiffeisen Bank România a aprobat dividende în valoare de 150 mil. euro aferente anului 2014.

Autor: Sorin Paslaru

Sursa: Ziarul Financiar