Politică

Austria revine în Balcani?

bosnia-acordul-de-la-dayton-300x174La o sută de ani de la începutul Primului Război Mondial cuvântul „revizuire” devine foarte popular în Balcani.

Este vorba de tentative de revizuire a Acordului de la Dayton, de reproşuri că Balcanii au fost cauza începerii Primului Război Mondial, de revenirea influenţei austriece.
Poate că în Europa unii cred în poveştile despre „primăvara bosniacă”, dar nu şi în Balcani. Posibil ca iniţial protestele de acolo să fi avut un caracter social, însă, în preajma alegerilor, ele s-au transformat rapid în proteste politice. Rolul lor în acest proces l-au jucat oficialii austrieci.

Sebastian Kurz, ministrul de Externe al Austriei, desemnat în acest post anul trecut, deja a doua zi după ce şi-a preluat funcţia s-a deplasat în Croaţia pentru „a arăta că Balcanii de Vest reprezintă o prioritate a politicii externe a Austriei”. Viena recunoaşte caracterul social al tulburărilor din Bosnia-Herţegovina, însă vede soluţia într-un nou Dayton. Kurz a cerut direct să se pună problema modificării Constituţiei.

Iar Valentin Inzko, înalt reprezentant pentru Bosnia-Herţegovina, a ameninţat cu creşterea contingentului austriac din ţară, iar în cazul agravării situaţiei cu introducerea de trupe ale UE. Însă, dacă tulburările au un caracter social, fapt subliniat permanent de elitele politice bosniace şi europene, atunci ce rol are armata? Armata nu s-a implicat în timpul demonstraţiilor nici în Grecia, nici în Spania sau Italia.

Catherine Ashton a refuzat propunerea lui Inzko de introducere a trupelor, însă, după cum a confirmat ministrul Apărării, Gerald Klug, contingentului austriac în Bosnia-Herţegovina, alcătuit din 190 de soldaţi, li se vor alătura la vară încă o sută de persoane. La şedinţa recentă a Guvernului austriac s-a decis ca în prima jumătate a acestui an să se trimită în Kosovo încă 130 de soldaţi în componenţa KFOR. În total, acolo vor fi 500 de soldaţi austrieci, care vor fi dislocaţi în nord, înlocuindu-i pe francezi. Astfel, Austria va avea în Kosovo şi Bosnia-Herţegovina cel mai mare contingent dintre ţările care nu fac parte din NATO.

Între timp, în Austria se organizează simpozioane ştiinţifice, se tipăresc cărţi despre Primul Război Mondial, se toarnă filme. Toate cu scopul de a da vina pentru începerea Primului Război Mondial pe altcineva, dacă este posibil, pe partea sârbă. Nu degeaba în timpul dezordinilor din Bosnia-Herţegovina s-a dat foc tocmai Arhivei de Stat, unde se păstrau cele mai valoroase documente din perioada Imperiului Austro-Ungar.

Se pare că noi nu doar marcăm o sută de ani de la începutul Primului Război Mondial, dar vedem că aceşti ani parcă nici n-ar fi fost. Situaţia este foarte asemănătoare cu cea din 1914. Austria ameninţă din nou cu armata, iar Germania exercită presiuni asupra Serbiei, cerând ca sârbii să dea o altă interpretare istoriei şi să aibă o altă viziune asupra viitorului ţării lor.

Autor: Milena Ţmilianici

Sursa: Vocea Rusiei

Abonează-te la newsletter