L-am votat acum şase ani pe Traian Băsescu într-o misiune diplomatică unde companionii românaşi tremurau şi făceau mărunt din buze nu care cumva să piardă Adrian Năstase&Iliescu &Co. A câştigat Traian Băsescu. Ne-am bucurat. După nişte ani constatăm, cu amar, că atunci ne-am bucurat degeaba. S-a ales praful de toate bunele intenţii şi intrarea în NATO şi UE nu a însemnat şi intrarea noastră, a românilor, în noi înşine.
Mereu am rămas pe dinafară. Nu avem loc pentru a lăţi ideea “neantului valah”, atât de dragă şi lui Petre Pandrea, Ţuţea şi lui Emil Cioran. Eşecul ca o virtute, ca mare realizare personală, alesul prafului şi moartea caprei vecinului ca moment de glorie naţională. După ziua Marii Uniri şi a Reîntregirii României nu a mai existat un moment de glorie şi bucurie-înălţare-solidaritate naţională la români. Cu mic, cu mare, sărac sau bogat, mutilat de război sau “damă bine”, românii au trăit un moment de solidaritate reală. Atunci, în 1918.
La alegerile prezidenţiale din 2009 nu l-am mai votat pe Traian Băsescu. De ce? Pentru că a făcut ce-a făcut – nu singur, desigur – să rinocerizeze mare parte din populaţia României. Pentru că a încurajat şi a susţinut făţiş căpătuiala şi ciordeala pe picior mare. Pentru că a încurajat dispreţul faţă de ceilalţi. Printr-o agresivă retorică, bine speculată şi mediatizată, împotriva celor care nu sunt deopotrivă cu “ai noştri”. Pentru că a băgat zâzanie între români şi a încurajat slugărnicia şi obedienţa, laşitatea şi răutatea. Pentru că, profitând de un tot ce îi poate pune la dispoziţie un stat şefului statului, nu a reuşit decât să dezbine un popor. Resentimentul ca preocupare cotidiană. (Recentele lovituri sub centură livrate jurnalistului Răzvan Dumitrescu îl descalifică pe şeful statului. Suntem solidari cu ziaristul, şi nu cu preşedintele ofuscat că o fost prezentat într-o poziţie jenantă.)
Actualele măsuri, aşa-zise de austeritate, elaborate în capul unor politruci specializaţi în a căra ţucalul şefilor şi date în aplicare Guvernului condus de o mediocritate agresivă, nu folosesc la nimic. Tăierea salariilor şi circumcizia aplicată pensiilor cu un număr de procente nu pot solidariza un cetăţean obişnuit cu cei care au furat şi au profitat de funcţii şi bogăţiile statului român în mod neobişnuit. Nu putem fi egali acum prin procente după ce am trăit şi profitat de ciordeala din avutul public în mod diferit. Măsurile de austeritate propuse de guvernul lui Emil Boc sunt o formă mascată de a ascunde sub preş erorile unei guvernări ieşite din mantaua mult prea largă a fesenismului multilateral dezvoltat.
După 20 de ani de capitalism asistăm la victoria UTC-ului asupra PCR-ului. Şi reabilitarea “descurcărelii” strămoşeşti, ce va înfrunta cu spor legislaţia europeană şi valorificarea fondurilor europene. Fiecare pentru el. Marea reuşită a lui Traian Băsescu este această nouă aşezare a românilor în “neantul valah”. Măsurile de austeritate devin astfel bine-venite. Eventual la un şpriţ. La Golden Blitz. Nici el nu mai e ce a fost, se construieşte ceva mai baban în locul lui. Cu austeritate cu tot.
“Bonjour, popor! Fiţi solidari cu austeritatea!”
Bedros Horasangian
sursa: cotidianul.ro
Frate Basescu cititi cuvantu si uitati-va pe saitul http://www.noulierusalim.ro
nu mai mancati din super marchet ca mancarea este contaminata .
mancati de la noi din tara si verificati-o .si apa la fel,sa o luati din fantana.
trimeteti pe cineva la manastirea noului ierusalim din dambovita sat pucioasa si va va da apa curata si mancare .