Din gurile politicienilor, peste Romania curg zoaie. La TV si la radio nu auzim decat balacareala. In ziare nu citim decat balacareala. Balacareala in loc de orice altceva: proiect, strategie, viziune.
Dar cat timp balacareala este doar atac, injurios sau calomnios, la persoana, tot e bine. Ea a devenit insa un atac de o gravitate extrema la insasi esenta democratiei.
“S-a dorit sa se puna mana pe arhiva “Doi s’un sfert”. Era problema a ceea ce exista acolo si putea fi folosit in campania electorala, contra lui Traian Basescu: ce s-a intamplat la Oltchim, cu Omar Hayssam, ce a discutat Traian Basescu, ce a discutat Elena Udrea, si parca era vorba si de fetita EBA care se mai incinge din cand in cand, dar asta e la diverse.
Vreau sa transmit un mesaj, nu-mi permit direct lui Traian Basescu, dar prin Elena Udrea pot sa-mi permit. Elena, iti transmit un mesaj: te rog sa-i spui domnului presedinte ca nu mai este acolo acea arhiva. Stai linistita, ca e pe maini bune si nu mai trebuie sa te ocupi de oamenii aia”.
Aceste cuvinte, de o gravitate extrema, au fost rostite de Marian Vanghelie. Si ca sa ne lamureasca pe deplin ce important poate ajunge un maimutoi analfabet, el a tinut sa sublinieze ca informatiile despre Mircea Basescu au plecat de la SRI.
De unde stie Marian Vanghelie unde se afla arhiva DGIPI si ce informatii exista acolo despre presedinte, familia Basescu sau despre Omar Hayssam? De unde stie el pe ce maini au ajuns documentele? De unde stie ce informatii are sau nu are SRI in privinta unui alt cetatean roman?
Cum poate avea acces la astfel de informatii un civil care nu a trecut testul ORNISS, un politician care nici macar nu activeaza intr-o comisie cu atributii in domeniul securitatii nationale? Cine i le-a dat pentru a le folosi in lupta politica, pentru a-l santaja public pe presedintele Romaniei?
Sunt raspunsuri pe care trebuie sa le dea in principal Ministerul de Interne. Deocamdata Dan Nica n-a gasit altceva mai inteligent sa spuna decat ca Marian Vanghelie a facut un banc. Un banc sinistru care nu a fost insa sanctionat de conducerea PSD. Mircea Geoana tace ca un peste.
Si nici liberalii, altfel degraba facatori de comisii de ancheta, nu au simtit vreun frison la auzul acestui banc si nu au considerat necesara clarificarea urgenta a afirmatiilor. “Ne uitam noi in gura lui Vanghelie?” a spus cu dispret Varujan Vosganian.
Da, ne uitam cat timp Marian Vanghelie a rasturnat doi ministri de Interne pana a reusit sa-si planteze omul la DGIPI. Si tocmai de aceea spusele lui par deloc un banc, ci o mostra tulburatoare de politie politica.
Iar daca Marian Vanghelie totusi blufeaza, cum isi permite un lider de partid sa se joace cu informatii care creeaza asemenea suspiciuni asupra unor institutii de maxima importanta? Cum de este tolerata o asemenea ireponsabilitate crasa de catre chiar colegii sai social democrati? Cum inghite Dan Nica iscarea unei suspiciuni cat Casa Poporului asupra sa personal, asupra ministerului sau si asupra statului de drept?
Indiferent ca l-a scapat gura sau a blufat, Marian Vanghelie a incercat o demonstratie de forta fata de Elena Udrea, care acuza, la randul sau, serviciul secret al MAI ca se implica in alegeri. Gestul ei nu e cu nimic mai onorabil cat timp nu a facut decat sa arunce o vorba, fara nicio proba concreta, invocand doar un curent de opinie de consistenta celui care circula, fara a intampina vreun obstacol, intre urechile domniei sale.
Intrebarile sunt valabile si in cazul Elenei Udrea. De unde stie, cum are acces la asemenea informatii, care sunt probele? Iar daca nu are probe, cum isi pemite un ministru sa lanseze acuzatii care creeaza suspiciuni atat de grave asupra unor institutii esentiale ale statului?
Este absolut inacceptabila la amandoi fie detinerea fara drept a unor informatii strict secrete, fie manipularea electorala grosolana si cinica a traumelor celor mai dureroase ale unui popor care a trait aproape 5 decenii sub teroarea Securitatii. Cata iresponsabilitate iti trebuie pentru a intoarce romanii din nou cu fata spre trecut, pentru a le redestepta obsesia politiei politice?
Pe de alta parte, serviciile secrete sunt institutii esentiale ale oricarui stat. Ele sunt interconectate cu serviciile partenere din alte state, in primul rand NATO. Credeti ca astfel de afirmatii nu afecteaza imaginea si credibilitatea ofiterilor romani in raporturile lor cu omologii?
In comunitatea de informatii, increderea este vitala si, odata pierduta, prejudiciile sunt imense. Si cum sa ai incredere intr-un SRI care ar trafica informatii despre fratele presedintelui sau intr-un DGIPI care isi pune arhiva secreta la dispozitia politicienilor pentru a fi folosita in campanie?
Atacul acesta la democratia din Romania este mult prea grav pentru a ramane in coada de peste. Atat Elena Udrea cat si Marian Vanghelie trebuie sa dea socoteala pentru vorbele lor. Nici PSD si nici PD-L nu mai pot fi forte democratice credibile daca tolereaza astfel de personaje de o toxicitate extrema pentru Romania.
Nici Traian Basescu nu poate poza in pacifist responsabil al lumii politice cat timp nu-si cheama la ordine creatia, mai degraba creatura, politica.
Ar trebui infiintata rapid si o comisie care sa-i puna intrebarile mari si grele atat lui Dan Nica, cat si sefilor serviciilor vizate.
Si daca, intr-adevar, arhiva DGIPI a ajuns la cheremul lui Marian Venghelie, Dan Nica trebuie sa plece in secunda a doua de la Ministerul de Interne cu tot cu seful vanghelizat al serviciului secret. Iar societatea civila ar trebui sa nu aiba liniste pana cand raspunsurile nu vor fi date pe deplin si credibil. Pana la urma nu vom avea decat ceea ce meritam.
Ioana Ene
sursa: ziare.com
Adauga comentariu