Analize și opinii Politică

Ascultări telefonice ilegale din dispoziţie politică

interceptc483ri-telefonice[1]Avem o (nouă) confirmare (cvasi)oficială a ceea ce s-a scris nu odată, ci de foarte multe ori în Cotidianul.ro: “în ţara noastră democratică se pot face interceptări ilegale, fără mandat, doar din dispoziţie politică”. De această dată confirmarea vine de la o persoană care a activat la nivelul de vârf al zonei politicului. Citatul îi aparţine Adrianei Săftoiu şi ea vorbeşte despre ce a trăit şi a văzut în perioada în care era consilier de stat la Palatul Cotroceni în prima admnistraţie “Băsescu”. Ne punem o întrebare: oare câte din interceptări ilegale au fost utilizate pentru a efectua presiuni politice, şantaje etc asupra adversarilor politici dar chiar şi a prietenilor/partenerilor politici? Oare câte funcţii de demnitate s-au obţinut în urma interceptărilor ilegale? Oare câţi deminari şi-au pierdut postul sau au fost compromişi în ochii opiniei publice în urma ascultărilor ilegale, care evident s-au “scurs” trucate în presă. Câţi politicieni sau oameni de afaceri au avut probleme în justiţie, singurele “probe” fiind ascultările ilegale.

Vă prezentăm două cazuri şcoală. Liberalul Paul Păcuraru şi-a pierdut postul de ministru şi ulterior nu a mai candidat nici pentru Parlament din cauza unor astfel de interceptări. Cazul lui este unul pe jumătate “fericit” însă. Cariera lui politică a fost compromisă, dar justiţia a infirmat “probele” rezultate din ascultări. Social-democratul Ion Stan nu a avut însă parte de “jumătatea fericită” de care a “beneficiat” Păcuraru. Pentru a-l pune într-o lumină proastă şi pentru a-l încrimina pe Stan, s-au aruncat în presă transcripturi SF din ascultări ilegale. A fost o joacă de copii pentru redactorii Cotidianul.ro să demonteze gogomăniile servite. Reamintim, dintr-o înregistrare ambientală a reieşit că Ion Stan în numai două ore a plecat şi s-a şi întors de la o cabană montană, când de fapt a fost vorba de un week-end întreg petrecut la respectiva cabană.

Nevoia de control parlamentar şi control civic

”Traian Băsescu a făcut multe afirmaţii care, într-un regim democratic, ar fi provocat fiecare câte un <>. Însă, în România – cum însuşi Traian Băsescu recunoaşte – nu există control parlamentar asupra sistemului, mai spune Adriana Săftoiu. Aici suntem în faţa unui punct nevralgic şi care de peste 20 de ani nu îşi găseşte rezolvarea. La ora actuală nu există un control parlamentar în ceea ce priveşte serviciile secrete. Cele două comisii existente în Parlament nu controlează nimic de fapt. Cică nu le permite legislaţia care reglementeză activitatea serviciiilor. Este adevărat. Dar legile le fac chiar parlamentarii şi până acum nimeni nu a schiţat vreun gest de a transparentiza – evident în limite acceptabile – activitatea serviciilor. Din calcul politic. “Acum suntem noi la putere şi ne serveşte lipsa de control a serviciilor pentru că ele ne servesc şi pe noi”. Aşa gândesc cei aflaţi la putere. Aşa gândesc şi cei din Opoziţie, ei ştiu că, la rândul lor, vor fi şi ei la putere. De multe ori însă o astfel de gândire se poate întoarce împotriva celor care au fost la putere. Şi Traian Băsescu este unul care acum are de tras din cauza unei astfel de gândiri. I-a folosit mult absenţa unui control parlamentar al serviciilor, acum – pentru că în cazul lui nu mai poate fi vorba de o întoarcere în funcţia supremă pe care a deţinut-o – reclamă această situaţie de fapt. “Şi cine se plânge de acest lucru şi de alte abuzuri ale sistemului? Exact cel care a fost preşedinte 10 ani de zile, care ar fi putut să corecteze toate aceste malformaţii, devieri de la un sistem pretins democratic. Însă atunci când era acolo îi conveneau de minune toate aceste abuzuri – altă confirmare din partea Adrianei Săftoiu. Ce ar însemna un control parlamentar şi un control din partea societăţii civile? Mult mai mult decât rapoartele anuale pline de date generale din care reiese cum îşi fac datoria cei din servicii. O să dăm un singur exemplu din ceea ce trebuie să fie de fapt controlul serviciilor. Oricând să fie posibil să se ceară date concrete privind tot ce ţine de ascultarea lui X pentru a se afla de ce a fost necesară această masură, dacă s-au respectat toate prevederile legale de cazul respectiv etc. De asemenea în cazul în care se constată că nu s-a ţinut cont de litera legii, atunci cei însărcinaţi cu controlul serviciilor, ar trebui să poată avea dreptul de a propune sancţiuni, pe care evident legea trebuie să le prevadă. Şi pentru cei din servicii, controlul (real) parlamentar şi al societăţii civile ar fi benefic. Ar putea scăpa de unele acuzaţii nefondate, ar putea scăpa de o serie de suspiciuni. Un lucru este clar: până nu va exista acest control din partea Parlamentului şi al societăţii civile, atât fenomenul ascultărilor ilegale, cât şi alte aspecte dubioase din activitatea serviciilor nu vor fi eradicate. Adică va continua ceea ce mai spune Adrian Săftoiu: “Se făceau ascultări în ideea că poate-poate iese ceva”.

PS:
Cred că acum oricine poate înţelege (dacă nu a înţeles până acum) ce a însemnat acel “sunt cel mai bine informat om” al lui Traian Băsescu. În primul rând accesul “la orice convorbire telefonică îşi dorea”.  (LUCIAN GHEORGHIU – sursa: cotidianul.ro)

A fi sau a nu fi (interceptat)?

Istoria interceptarilor. Cum erau ascultate telefoanele inainte de `89

Ascultarea telefoanelor a inceput nu cu mult dupa inventia acestora, undeva dupa  anul 1890, fiind declarata legala (in America de Nord) in timpul “Prohibitiei” americane, gradul criminalitatii atingand cote alarmante in acele vremuri. In Romania, interceptarile au ajuns putin mai tarziu,  incepand cu anul 1948, cand a fost infiintat oficial “Departamentul Securitatii Statului”,  odata cu instaurarea regimului comunist, condus in acel moment de catre Gheorghe Gheorghiu Dej. Pe atunci, Securitatea ( SRI-ul perioadei comuniste) era abia la inceput de drum, reusind sa perfectioneze aceasta metoda odata cu trecerea anilor, axandu-se mai mult pe obligarea anumitor cetateni, asa-zisi “informatori”.

Fostul şef al Securităţii din judeţul Vrancea, Aurel Tambrea, a declarat in urma cu jumatate de an pentru ziarul Adevarul: „Aveam subofiţeri care stăteau şi aşteptau să apară o luminiţă pe panou – însemna că sună telefonul. Subofiţerul asculta şi, când i se părea că e interesant, apăsa pe buton şi începea să înregistreze. Deci nu se înregistra automat. Apoi, aveam ofiţeri de redare, luau la mână casetele şi scriau cu pixul pe hârtie ce idei se desprind din discuţii.”

Securitatea nu se ocupa doar cu simpla ascultare a telefoanelor, ci si cu santajarea viitorilor informatori, facand diverse montaje a unor discutii banale sa fie transformate chiar si in discutii despre lovituri de stat sau anti-partid, ceea ce punea intr-o situatie foarte dificila pe cel ce urma a fi colaborator, singura varianta ramasa acestuia fiind intemnitarea. Un alt punct cheie in interceptarile din perioada comunista au fost inregistrarile ambientale, practicate si in zilele noastre, in baruri, parcuri sau in camerele hotelurilor. Toate aceste secrete au fost descoperite imediat dupa Revolutie, in aproape in fiecare judet al tarii, in sediile Securitatii si nu numai.

Cum se poate intercepta un telefon

In cazul in care va intrebati cum se poate asculta un telefon, care sunt modalitatile prin care se poate asculta, dar si pasii urmati pentru o interceptare legala din partea autoritatilor, voi incerca sa va prezint acest aspect in urmatoarele randuri. Inainte de toate, trebuie sa stiti ca, desi aceasta lege a fost declarata neconstitutionala,  operatorii de telecomunicatii au obligatia de a pastra cel putin pentru sase luni datele de trafic ale convorbirilor telefonice sau de pe Internet, insa fara continutul comunicatiilor.

In primul rand, pentru cei ce nu stiti, in cazul telefoanelor mobile, acestea pot fi ascultate prin intermediul IMEI-ului (International Mobile Equipment Identity), mai exact CNP-ul telefonului. Ca sa va convingeti, tastati de pe telefon “ *#06# ”. Acest IMEI poate fi din 15, respective 17 cifre. Ceea ce e greu de crezut, dar foarte adevarat, este ca telefoanele pot fi ascultate nu doar in timpul unor convorbiri telefonice, ci chiar si fara baterie! Astfel, conform site-ului riscograma.ro, “microfonul telefonului tău este “bombardat”  cu microunde de o anumită frecvență, el rezonnda inclusiv modulațiile de voce pe care le percep”. Daca vrei totusi sa le dai o durere mare de cap celor care te asculta sau, daca ai noroc, sa reusesti chiar sa nu fii ascultat,  foloseste serviciul 3G. O alta metoda ar fi sa iti instalezi programul Skype sau Zfone pe un smartphone si tu si cel cu care ai de vorbit, astfel  protocolul de criptare este cunoscut doar de cei doi parteneri de discuție. Bineinteles ca au aparut si aparate de bruiat telefoanele, cu care cei din serviciile secrete nu mai au nicio sansa in a te asculta, insa acestea sunt, bineinteles, ilegale. In concluzie, degeaba schimbi cartelele ca pe sosete daca iti pastrezi acelasi telefon.

Iar despre pasii care trebuie urmati de catre institutii ca DNA, DIICOT etc. pentru a intercepta anumite persoane, nu va pot spune decat ca nu e deloc complicat, astfel ca, mandatul de interceptare a comunicatiilor telefonice se emite de catre judecatorul desemnat pentru o perioada de 60 de zile, putand fi prelungit pentru maximul de 6 luni.
In faza de urmarire penala sau in fazele premergatoare, nici o persoana nu este considetara a fi vinovata de comitrerea unei infractiuni. Vinovatia este stabilita doar de catre instanta de judecata in urma unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, in baza probelor printre care se numara si proba materiala a procesului verbal de consemnare a convorbirilor interceptate. Din punct de vedere strict tehnic, interceptarile servesc la adunarea de probe si la stapanirea situatiei operative. Din punct de vedere juridic sunt ele insele un mijloc de proba.”

Începând din anul 2005, judecătorul este cel care poate autoriza interceptarea convorbirilor telefonice sau înregistrările ambientale. Solicitarea procurorului se discută în sala de consiliu. Practic, este vorba de o şedinţă de judecată secretă. În baza indiciilor sau probelor invocate de procuror, judecătorul decide dacă emite sau nu mandatul sau autorizaţia de interceptare. În cazul infracţiunilor privind siguranţa naţională, mandatele şi autorizaţiile sunt emise doar de anumiţi judecători, desemnaţi de preşedintele instanţei din rândul magistraţilor care au certificate ORNISS.(Gandul.info)

Date si cifre oficiale privind interceptarile de telefoane in Romania

Numarul interceptarilor, fie ele audio, video sau ambientale, au crescut de la an la an in mod alarmant. Astfel, in 2007, Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor (C.N.I.C.) a pus in aplicare 10.272 de acte de autorizare, respectiv  15.414 posturi telefonice. In 2008, autorizatiile C.N.I.C. au crescut cu aproape 20%, pana la 15.170 acte de autorizare, urmand sa creasca cu alte 13 procente in anul 2009, pana la 19.397 de autorizari.  Analizand putin situatia, vedem ca in 3 ani s-au acordat 44.839 acte de interceptare, ceea ce la 365 de zile pe an (1095 de zile) rezulta 41 de mandate pe zi. Cea mai mare rata de interceptare o prezinta orasul Pascani, cu o crestere de peste 5 ori in 2011 fata de 2010, dar si judetul Neamt cu o crestere de de 64.2%, in aceeasi perioada de timp.

Lista cu nume sonore arestate in urma interceptarilor

In Romania, se pare ca actuala “Securitate” , numita modern “Serviciul Roman de Informatii”, aceasta caracatita cu mai multe tentacule (DNA, DIICOT, DGA, SIE, DGIPI sau STS), pare sa se axeze doar pe ascultat telefoane, caci, cred si eu, este cu mult mai usor sa stai la birou si sa asculti telefoanele a sute de mii de romani (ca inainte de 1989!), bineinteles, din bani publici. Cel putin daca si-ar face treaba bine si sa o si duca la capat. In ultimii 4 ani, bugetul acestor institutii in materie de interceptari a fost de pana la 4 milioane de lei (1 milion de euro).

Cateva nume sonore arestate sau mai precis retinute in urma acestor interceptari sunt Sorin Ovidiu Vantu, Radu Bica( vicepresedinte C.J. Cluj), Vrajitoarele Vanessa si Melissa (scandalul Oana Zavoranu, care au “ajutat” indirect la prinderea procurorului Max Balasescu), Florin Alain Modrea (,  fost sef al Vamii Cluj, retinut pentru mita), George Costin (fost secretar de stat pentru problemele revoluţionarilor), Vasile Avram si Sorin Terbea, Sorin Apostu (fost primar al Clujului), Ilie Nastase (marele tenismen a fost ascultat pentru simplul fapt ca procurorii investigau o prietena de-a sotiei sale, acesta declarand ca ar vrea sa dea in judecata DIICOT-ul), Dinu Patriciu (care a dat in judecata SRI si a si castigat daune morale de 1 milion de euro, echivalentul bugetului de interceptari a ultimilor 3 ani!).

Inchei aceasta prima parte cu si despre interceptarile facute de Serviciile Romane de Informatii cu precizarea ca nu vreau sa dau impresia ca sustin gruparile mafiote sau criminalitatea de orice natura, scopul acestui articol fiind de a trage un semnal de alarma referitor la democratia ce pare sa ne paraseasca pe zi ce trece. (sursa: infomondo.roAdevarul.ro)

Abonează-te la newsletter