Politică

Apoteoza asfaltului (mintal)

mircea-platon-200La începutul anilor ’90, conducătorii României strigau că nu vor să-şi vândă ţara. Două decenii şi câteva năpârliri politice mai târziu, strigă ca din gură de şarpe împotriva celor care nu-i lasă să vândă ţara. Sau să o distrugă. Oamenii premierului Ponta (PSD) pun protestele împotriva pustiirii Roşiei Montane pe seama inamicilor externi ai României. Oamenii primarului Nichita (vicepreşedinte pentru Regiunea Nord-Est al PSD) pun protestele ieşenilor împotriva pustiirii propriului oraş pe seama inamicilor interni ai primarului.

Conform premierului, românii adevăraţi ar trebui să înţeleagă de ce acumularea unui lac de cianură în Munţii Apuseni serveşte interesului naţional. Conform primarului, ieşenii adevăraţi ar trebui să înţeleagă că defrişarea apăsată a Iaşiului şi bortelirea galeşelor dealuri ale oraşului cu parcări subterane construite în locul parcurilor servesc interesului obştesc. Sacrificând Apusenii, devenim globali, conectaţi la marea economie mondială. Devastând Iaşiul, devenim EUropeni.

Ca să ne-o dovedească, dl Nichita şi-a închiriat experţi. Doi. Unul e consultantul belgian Philippe Kern, care îl va ajuta pe primar să promoveze proiectul „Iaşi, capitală culturală europeană”. Cu ajutorul expertizei dlui Kern, Lille a ajuns capitală culturală europeană şi a fost transformat, pentru 74 de milioane de euro, într-o „casă de nebuni” cu piaţa centrală a oraşului dominată de o pădure de copaci plantaţi cu rădăcinile în sus. Nu ştim care e valoarea contractului Primăriei Iaşi cu KEA, firma dlui Kern. Ştim doar că Municipiul Iaşi e, după Bucureşti, cel mai îndatorat oraş al ţării, cu o datorie publică de 26% din bugetul local. Printre creditorii cei mai importanţi ai oraşului Iaşi se numără şi Dexia, bancă belgiano-franceză cu sediul la Bruxelles, unde îşi are cartierul general şi KEA.

Al doilea expert recrutat de primarul Nichita e dl Hendrik W. van der Kamp, decan al Şcolii de Urbanism din Dublin. Conform website-ului primăriei din Iaşi, după ce a vizitat mall-ul Pallas, care stă acum în coasta Palatului Culturii, şi bulevardele defrişate de primăria din Iaşi, dl Van der Kamp ar fi declarat că e „încântat” de modul în care Primăria a „îndrăznit să modernizeze oraşul” şi a „pus în valoare Palatul Culturii”. Ca urmare a entuziasmului care l-a cuprins după efectuarea acestei scurte vizite de lucru, dl Van der Kamp a acceptat să intre „în clubul select al Ambasadorilor Iaşiului, care susţin candidatura oraşului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021”, a declarat primarul Nichita. Dl Van der Kamp va contribui ca atare şi el la planul de dezvoltare al „regiunii”.

Elogiile dlui Van der Kamp la adresa primăriei din Iaşi nu ar trebui să surprindă pe nimeni deoarece, conform presei irlandeze, dl Van der Kamp a contribuit în Irlanda la „spălarea” („whitewashing”) unor politici urbanistice care încă lasă loc corupţiei şi speculaţiilor imobiliare de genul celor care au dus la prăbuşirea economiei irlandeze.1 Organizaţia de apărare a patrimoniului naţional irlandez „An Taisce The National Trust for Ireland” arăta într-un comunicat că Ministerul Mediului din Irlanda, încercând să evite anchetarea serioasă a corupţiei imobiliare din acea ţară, a apelat la o „investigaţie internă”, declarată nulă de către Curtea Supremă, şi apoi a plătit 25.000 de euro pentru „raportul Van der Kamp care nu valorează nici măcar cât hârtia pe care e scris”.2

Primăria din Iaşi nu a dat publicităţii valoarea contractului cu dl Van der Kamp. Ceea ce a dat însă publicităţii primarul Nichita au fost acuzaţii şi insinuări la adresa adversarilor politici locali.

Primarul Nichita nu consideră validă şi legitimă revolta ieşenilor împotriva mutilării edilitare la care a supus oraşul Iaşi. Iaşiul nu pare a exista pentru primarul Nichita decât ca tablă pe care se desfăşoară jocurile puterii, ale competiţiei politice. Cetăţenii par a-şi fi pierdut realitatea, autonomia şi drepturile de fiinţe vii, de persoane îngrijorate de planurile amatoristic-demolatoare ale edililor. Dl Nichita pare că nu mai vede cetăţenii. Se vede doar pe sine ca victimă a unor comploturi politice. Nimeni nu poate nega existenţa unor posibile comploturi politice. Dar nimeni nu poate nega imbecilitatea deciziei de a tăia teii maturi de pe Ştefan cel Mare, de a mutila copacii de pe alte străzi şi de a plănui o parcare subterană în locul parcului din faţa Teatrului Naţional din Iaşi. Problema e că nimeni nu a plătit încă pentru această imbecilitate. Şi nimeni nu pare a lua măsuri pentru a o repara, deşi specialiştii locali (dendrologi, arhitecţi) au oferit sugestii inspirate pentru creionarea viitorului plan urbanistic general al oraşului.

Dacă halucinaţia jocului politic a ajuns pentru dl Nichita mai reală decât realitatea unui oraş mutilat şi a unor cetăţeni indignaţi pe bună dreptate, atunci înseamnă fie că dl Nichita are probleme serioase de contact cu lumea înconjurătoare, fie că e prins în mrejele unei realităţi financiare paralele, ale unei economii subterane. Cu alte cuvinte, dacă primarul Nichita nu dă semne că se trezeşte la realitate, oraşul riscă să fie înghiţit fie de paranoia, fie de corupţia actualei conduceri a oraşului. Deocamdată, dl Nichita pare a neglija cetăţenii pentru a se concentra pe orgoliul rănit al domniei sale. Şi acuză opoziţia.

Nu e un secret faptul că liderii unora dintre organizaţiile implicate în protestele împotriva acţiunilor administraţiei Nichita au avut sau au legături cu partide sau persoane adverse dlui Nichita. Dna Alexandrina Dinga a fost în 2008 unul din cei trei asistenţi ai europarlamentarului PDL Dumitru Oprea, fost rector al Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi. În mai 2012, dl Oprea a apelat la Garda de Mediu pentru a opri defrişările efectuate în pădurea Ciric la ordinele primăriei conduse de dl Nichita. În iulie 2011, dl Oprea l-a cooptat în comisia pentru „Economie, finanţe şi mediu de afaceri” a PDL Iaşi pe dl Gheorghe Pleşu, preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Iaşi. Dl Gheorghe Pleşu a intrat în conflict deschis cu primarul Nichita pe tema oportunităţii construirii mall-ului Pallas. Dacă Nichita a susţinut cu toate resursele disponibile construirea mall-ului Pallas, pe care l-a comparat ulterior cu Versailles, Gheorghe Pleşu a oscilat între denunţarea proiectului ca „investiţie speculativă” şi lăudarea lui ca investiţie care a contribuit la creşterea PIB-ului ieşean. Ca patron al firmei de construcţii Habitat Proiect SA, Gheorghe Pleşu a fost acuzat de presa ieşeană că ar fi câştigat o licitaţie pentru fonduri europene prin fraudă, participând la licitaţie cu două firme la care era acţionar: Habitat şi SG TGH SRL. La TGH a lucrat şi George Pleşu, fiul lui Gheorghe Pleşu şi manager al asociaţiei/platformei AltIaşi, asociaţie implicată alături de „Iaşiul iubeşte teii”, condusă de dna Dinga, în protestele împotriva politicii edilitare a dlui Nichita. Asta e ceea ce îi desparte.

Ceea ce îi uneşte pe primar şi inimicii săi e filo-EUropenismul. Dl Nichita e un fervent absorbant de fonduri UEuropene, dl George Pleşu e un ferm susţinător al proiectului „Iaşi, capitală culturală europeană”, iar dna Dinga a fost, în calitate de „expert accesare fonduri europene”, invitată ca preşedinte al juriului la concursul de colaje „Europa, casa noastră”, desfăşurat în iunie 2011 la Grupul Şcolar Economic de Turism din Iaşi. Împreună, dl Dumitru Oprea, dl Gheorghe Pleşu şi dl Gheorghe Nichita au pus umărul în noiembrie 2007 la desfăşurarea, la Iaşi, a „Forumului Cetăţenilor Europeni. Adunarea Regiunilor Europene”.

Toate aceste afilieri, relaţii de rudenie şi opţiuni politice nu au însă nimic de a face cu problema de fond, care e aceea că nimeni nu a fost tras la răspundere pentru defrişarea grosolană a Iaşiului şi că nimeni nu pare să poată opri destructurarea spaţilui public din Iaşi şi transformarea parcurilor în maidane de beton şi asfalt poluate şi roase de soare şi de ploi.

Nefericita istorie a administraţiei Nichita ar trebuie să intre ca studiu de caz în manualele de patologie politică la capitolul: „De ce nu trebuie România regionalizată”. Regionalizarea României va implica parteneriatul direct dintre regiuni şi Comisia Europeană. Fondurile structurale UE care alimentează frenezia defrişant-demolatoare a administraţiei Nichita sunt controlate de Comisia Europeană. Cu o brumă de speranţă în suflete, ieşenii au apelat la Comisia Europeană pentru a cere anchetarea modului în care primarul Nichita foloseşte banii europeni. Şi Comisia Europeană, prin vocea dnei Angela Martinez Sarasola, a declarat că a „contactat autorităţile naţionale competente”, care i-au transmis că nu s-au folosit fonduri europene pentru tăierea copacilor, ci doar pentru amenajarea carosabilului şi trotuarelor. Cu alte cuvinte, în cadrul proiectului de restructurare urbană finanţat de UE, tăierea copacilor s-a făcut pe banii ieşenilor. Caz închis.

Tristul episod indică faptul că, lăsate în calea fluxurilor financiare EUropene, „regiunile” României vor fi jumulite de vii. La nivel local, nu există competenţa şi onestitatea necesare pentru a administra în folos public aceste fonduri. La nivel european, nu există interesul pentru a inspecta cum se cuvine cheltuirea acestor fonduri. Fonduri care, să nu uităm, oricum sunt acordate guvernelor naţionale în scopul răsplătirii baronilor locali şi cu preţul susţinerii acordate magnaţilor continentali de la Bruxelles şi Berlin. Camuflat după reputaţia dubioasă a unor experţi mercenari, orice guvernator va putea face orice.

De ce trebuie cetăţenii din Iaşi să se plângă la un funcţionar din Bruxelles pentru ca birocratul din Bruxelles să dea un telefon care nu rezolvă nimic la Bucureşti? Bruxelles-ul nu va putea fi niciodată în stare să stopeze corupţia administraţiilor „regionale” ale României. Bruxelles-ul poate doar să controleze liderii noştri corupţi de la Bucureşti. Care îşi protejează şi întreţin cu fonduri EUropene reţelele lor locale.

Legătura directă dintre Bruxelles şi autorităţile regionale nu va apropia Bruxelles-ul de realităţile provinciale, ci va telescopa autorităţile locale înspre Bruxelles. Provinciile, oraşele, târgurile şi satele României nu vor putea avea parte de o administraţie omogen onestă şi competentă decât atunci când politicienii naţionali vor fi deconectaţi de la fluxul finanţărilor şi mitelor globale şi EUropene. Doar astfel, statul va fi cu adevărat naţional, adică va reprezenta interesele cetăţenilor români. Fără scutul protector al unui stat naţional cu adevărat reprezentativ, care să poată trage la răspundere autorităţile locale şi care să menţină presiunea asupra Bruxelles-ului, viaţa provinciilor româneşti va fi aspirată de centrul supranaţional.


Note

1 „Hank van der Kamp was author of the feeble report last year which reviewed the 12 recommendations contained in the Planning Review published in June 2012, which itself assessed the application of planning legislation and policy “informed by complaints and observations received in relation to decisions made by seven planning authorities”, including Dublin City and Minister Hogan’s own Carlow. Depressingly, playing his due role in a whitewash, van der Kamp rubberstamped nine of the recommendations and quibbled that the other three had gone too far. So when it came to the regulator it wasn’t surprising that van der Kamp fronted a sectoral whitewash”

(http://www.villagemagazine.ie/index.php/2013/08/new-planning-regulator-can-be-ignored)

2 ”Summarising what has occurred to date, Mr Nix said: in 2011 the Department rejected the option of proper investigation in favour of a hopelessly shallow in-house exercise. The result was a report with no credibility issued in mid 2012. The Department then retained an external consultant (Mr Henk van der Kamp) in late 2012 to undertake further study but with no more investigation than the original internal review. And with just as little credibility behind it, the van der Kamp report must now also be withdrawn.

“Again and again it is taxpayers that have to pay for this sad and sorry waste of time and public money”, said Mr Nix, detailing the bill:

€325,000 – approx. bill faced by taxpayers after the State lost the Convie case;

€150,000 – approx. bill for writing the compromised 2012 internal review;

€25,000 – approx. bill for the van der Kamp report, which like the 2012 internal review is now not worth the paper it’s written on.

The above yields a total cost of €500,000 – and this omits the time of civil servants which had no involvement in the discredited internal review but have since been drawn in”

http://www.antaisce.ie/Press/AnTaisceRelatedNewsReleases/tabid/1024/articleType/ArticleView/articleId/284/Taxpayers-hit-for-500000-as-Department-of-the-Environment-drags-its-heels-on-Planning-Regulator.aspx

Autor: Mircea Platon

Sursa: Cotidianul

Abonează-te la newsletter