Politică

Anul 2010. Un viitor pe care nu si-l doreste nimeni

romania-viitorIndiferent de cine va castiga alegerile, viitorul nu suna deloc bine pentru romani. Sau, am putea parafraza de acum celebra sintagma lansata pe piata, de ce ne e frica nu vom scapa, orice vom alege pe 22 noiembrie si 6 decembrie! Cu alte cuvinte, adevarurile lansate cu jumatate de gura in campania electorala atat de cei aflati la Putere, oricum nu stim prea bine cine mai sunt acstia, cat si de cei aflati in Opozitie, la fel de neclara este si identitatea acestora, vor rabufni si mai mult decat se tem cei care le rostesc partial acum.

In acest moment, informatiile rostite pe la colturi de usa, cum ca de la anul va trebui sa diminuam salariile si pensiile, ca nu vom mai fi deloc bani de pensii, ca nu vom mai primi niciun euro de la FMI, daca nu avem gata legea bugetului pana pe 10 decembrie, ca intreaga economie se va prabusi din cauza ineficientii masurilor luate guvernul Boc – toate acestea risca sa se adevereasca cu varf si indesat atunci cand nimeni, fie ea Opozitia sau Puterea, nu va mai avea nici intersul si nici forta sa ascunda adevarata situatie in care se afla economia Romaniei.

Pana la urma, daca ne gandim bine, nimeni nu are interesul sa spuna adevarul intreg despe economia tarii. Liberalii pentru ca au fost la putere in anul care s-a declansat criza si a precedat actuala guvernare, iar astfel ar putea fi acuzati de indiferenta in fata crizei si chiar cheltuire nesabuita a banului public intr-un an in care s-ar fi putut economisi mai mult. Social-democratii nu pot tipa nici ei foarte tare intrucat au fost partasi in ultimele noua luni intr-o guvernare ce s-a dovedit falimentara. Democrat-liberalii isi tin gura din aceleasi motive plus acela ca inca se afla la putere, sub conducerea lui Boc demis, dar inca interimar.

Aceasta intelegere tacita intre toti jucatorii importanti ai scenei politice are si rolul de a tine sub control populatia, de a nu raspandi panica si a nu pierde definitiv electoratul, care, speriat si panicat, ar putea aluneca foarte usor catre un candidat promotor al unui discurs extremist. Un fapt este insa sigur: pierderea banilor de la FMI, ineficienta masurilor anticriza, banii de la bugetul de stat aruncati inca cu inconstienta in campanie electorala isi vor arata adevaratele efecte abia incepand cu luna ianuarie 2010.

Acelasi traseu nefericit ar putea urma si cursul euro, tinut in prezent in frau cu mari eforturi de catre BNR, cand, dupa alegeri aceasta, ar putea sari in aer mai rau decat isi imagineaza pana si cei mai sceptici analisti. Pentru asta trebuie doar ca fondul de rezerva al Bancii Nationale sa nu mai aiba puterea sa il sustina – ceea ce in conditiile blocarii banilor de la FMI este un scenariu cat se poate de realist si apropiat.

Altfel cum s-ar putea explica jocul stupid dintre Emil Boc si Theodor Stolojan, de saptamana trecuta? Dupa ce Stolojan ne-a ameninta ca in curand statul s-ar putea sa fie nevoit sa taie din salariile si pensiile bugetarilor, iar a doua zi premierul interimar Emil Boc, cu un ton responsabil, grav si nervos ne-a anuntat ca aceasta informatie nu este adevarata. Pe cine sa credem? Ce motive am avea sa il credem pe Boc, mai ales ca, daca ne aducem aminte din trecut, si informatia initiala ca am avea nevoie de un acord cu FMI a fost infirmata de premier.

Va mai aduceti aminte cat vehement a fost negata apoi si informatia ca din banii venitii de la FMI vor fi platite salariile si pensiile? In acest moment au ajuns sa recunoasca aproape cu totii ca fara banii de la FMI nu vor mai putea fi platite salariile. Potrivit acestui model, de fiecare data autoritatile noastre au fost cu un pas in urma zvonurilor aparute in presa si pe piata neoficiala a economiei si nu au reusit aproape niciodata sa infirme categoric realitatile sumbre din predictiile analistilor.

Nu avem de ce sa ne asteptam la un viitor linistit indiferent cine va castiga alegerile si pentru ca in actualele conditii parlamentare, oricarui presedinte ii va fi foarte greu sa isi impuna premierul, iar negocierile, imbrancelile si faultarile post electorale se vor intinde, probabil, cel putin pana la Boboteaza. Practic, gogorita ca din banii de la FMI vor fi relansate investitiile si astfel Romania va iesi din criza s-a dovedit deja a fi doar un vis. Trezirea la realitate va veni brusc si ne va lasa pe toti, in plina iarna, dezgoliti si tremurand de frig si frica unui viitor si mai sumbru.

La 20 de ani de la Revolutie, Romania va trebui sa se confrunte in premiera cu un bilant al tuturor nerealizarilor din aceasta perioada post decembrista. Vom plati la anul pentru toate masurile pe care politicienii nostri nu le-au luat pana acum. Daca nu este asa si daca aceasta este doar o viziune inchipuita, fara nicio legatura cu realitatea, vom vedea in prea scurt timp chiar. Putem spera doar sa nu ne fie mult mai rau de atat, iar realitatea sa nu ne intreaca imaginatia.

Iulian Leca
sursa: ziare.com

Despre autor

contribuitor

comentarii

Adauga un comentariu

  • Care economie?…
    Chiar dacă acum, pe criză economică, partea mică a economiei reale, adică pe bune, nu cu banii statului mai mişcă ceva, e prea slabă să întreţină un sistem economic rămas, în majoritatea lui la stat, la fel de comunist ca pe vremea lui Ceaşcă, din păcate.

Abonează-te la newsletter