Politică

Aninoasa, un oraş în insolvenţă care ilustrează prăpastia dintre visul european şi realitate

ROMANIA-ANINOASA/INSOLVENCYPe un panou abandonat, un poster vechi prezintă una dintre puţinele oportunităţi de angajare disponibile în Aninoasa, primul oraş intrat în insolvenţă din România: modele pentru servicii de videochat. La şase ani de la aderarea de la Uniunea Europeană, oraşul din Valea Jiului reflectă prăpastia dintre visul european şi realitate, scrie Reuters.

Dacă aderarea la Uniunea Europeană (UE) ar fi trebuit să scoată România din sărăcie, acest lucru nu s-a întâmplat cu siguranţă în Aninoasa, un oraş cu 4.800 de locuitori din Valea Jiului. La şase ani de la aderarea la Uniunea Europeană, nu numai că Aninoasa este încă săracă, dar a devenit şi primul oraş din România care a cerut insolvenţa.

Edilii oraşului din Valea Jiului au contractat un credit bancar pentru a finanţa proiecte de investiţii, însă ei nu au mai putut rambursa împrumutul, astfel că s-a adâncit în datorii tot mai mult de la an la an până nu a mai putut continua aşa. „Primarului nostru îi place să glumească că există doar două mari oraşe din lume în insolvenţă, Detroit şi noi“, a declarat viceprimarul Adrian Albescu, potrivit Reuters. „Anul trecut nu am făcut nimic altceva decât să plătim datorii“, a mai spus el.

Situaţia de la Aninoasa ridică însă o întrebare: Uniunea Europeană a făcut o greşeală acum şase ani când a acceptat aderarea României, o ţară cu standarde de viaţă şi cu un nivel al guvernării sub media blocului comunitar? Nu este însă vorba numai de România. Bulgaria a aderat la UE în acelaşi timp cu noi şi este încă împovărată de corupţie şi sărăcie. Croaţia s-a alăturat în luna iunie a acestui an, însă se confruntă încă cu probleme de criminalitate organizată, iar alte ţări candidate la UE, cum ar fi Albania şi Macedonia, au probleme chiar mai profunde.

Este adevărat că presiunea Bruxelles-ului, dar şi finanţările din partea UE au făcut ca PIB-ul României să se dubleze din 2006, dar, în alte privinţe, lecţiile învăţate de ţara noastră, dar şi de Bulgaria, ar putea determina UE să devină mult mai sceptică în privinţa acceptării de noi membri în blocul comunitar, scrie Reuters. Când problema extinderii Uniunii Europene va ajunge pe ordinea de zi, Comisia Europeană va cataloga experienţa administraţiilor locale din România drept un exemplu negativ, a spus Sergiu Mişcoiu, analist al think-tank-ului Centrul de Studii Politice şi Relaşii Internaţionale (CESPRI), potrivit Reuters.

Spirala datoriei FOTO Aninoasa, primul oraş intrat în insolvenţă Una dintre cele mai mari probleme ale României este că, în timp ce UE ne oferă fonduri nerambursabile de miliarde de euro, ţara noastră nu se califică pentru atragerea acestor finanţări pentru că nu poate convinge Bruxelles-ul că poate cheltui corect şi eficient. În Aninoasa, fostul primar Ilie Botgros a deţinut această funcţie pentru 20 de ani, până când a fost învins în alegerile locale de anul trecut. În toată această perioadă, economia oraşului a scăzut, lucru care s-a accentuat în 2006, când Guvernul a închis mina de cărbune, singurul angajator al oraşului. Astfel, încasările din taxele locale au scăzut, veniturile primăriei s-au redus, iar oficialii au acum doar 4,2 milioane de lei (1,25 milioane de dolari) pe an pentru a acoperi salariile personalului, facturile de utilităţi publice şi proiectele extrem de necesare pentru îmbunătăţirea infrastructurii.

Mai multe drumuri din oraş sunt acoperite cu pietriş, unele dintre cartierele oraşului nu sunt conectate la sistemul de canalizare sau la cel de alimentare cu gaze şi există clodiri de sute de ani, care nu au încălzire centrală. Oraşul are în prezent doar două proiecte derulate cu finanţare europeană: unul este pentru sistemul de canalizare, iar altul vizează renovarea centrului cultural Aninoasa, care ar trebui să includă o sală de gimnastică, o bibliotecă şi o sală de şedinte.
Fostul primar Botgros s-a dus la bancă în 2006 şi a împrumutat 3 milioane de lei (893.600 de dolari). El spune că a folosit banii pentru a achita investiţii anterioare, incluzând lucrările la un pod şi la o conductă de gaz în partea de nord a oraşului.

Şi de aici datoriile au tot crescut. Până acum, Aninoasa are datorii de aproximativ 6 milioane de lei. Oraşul datorează bani către 70 de furnizori de servicii. Iluminatul public a fost tăiat anul trecut pentru facturi neplătite. În luna mai a acestui an, Guvernul a aprobat proiectul de lege care vizează falimentul primăriilor. Potrivit acestuia, unităţile administrativ-teritoriale din România, care au acumulat datorii mai mari de 15 la sută din bugetul local anual sau mai vechi de 90 de zile, cu excepţia celor aflate în litigiu, vor fi considerate insolvente. În acest caz, primăriile vor fi obligate să prezinte un plan de redresare, iar dacă acesta eşuează, atunci trebuie să îşi schimbe conducerea.

De asemenea, procedura de insolvenţă poate fi declanşată şi dacă respectiva instituţie nu poate achita salariile angajaţilor pe o perioada mai mare de 90 de zile de la data scadenţei. Şi astfel Aninoasa a ajuns să fie primul oraş din România care şi-a cerut intrarea în insolvenţă, cerere care a fost acceptată de tribunal. Noul primar a depus o plângere împotriva fostului edil Botgros pentru managementul defectuos al finanţelor oraşului, iar procurorii au lansat o anchetă, însă este prea devreme pentru a găsi vinovaţii. Borgros neagă orice ilegalitate. „Chiar credeţi că după 20 de ani de mandat am luat-o razna sau am început furtul? Eu spun că am făcut ceea ce era necesar pentru comunitate“, a spus Botgos, care este acum membru al Consiliului Local şi intenţionaeză sp candideze pentru funcţia de primar la alegerile viitoare. Aninoasa nu este, probabil, singurul oraş care cere intrarea în insolvenţă.

Un studiu al Institutului Independent de Politici Publice arată că sute de oraşe din România nu-şi pot acoperi cheltuielile de funcţionare, ca să nu mai vorbin de investiţii în infrastructura de bază. Ca şi în Aninoasa, banii de la Uniunea Europeană sunt disponibili doar în teorie, dar în priactică administraţia locală puternic segmentată este prea slabă pentru a putea utiliza fondurile în mod eficient.

Uniunea Europeană a alocat în perioada 2007-2013 aproximativ 20 de miliarde de euro fonduri nerambursabile pentru România în vederea construirii de drumuri, sisteme de canalizare, instalaţii de încălzire în regiunile sărace, fonduri care vizează în primul rând autorităţile locale. România a atras până în prezent numai o cincime din aceste fonduri. Iar aproximativ unul din doi primari care au atras fonduri europene au fost penalizaţi ulterior pentru diverse nereguli.

Autor: Adina Vlad

Sursa: Adevarul

Foto: Bogdan Cristel, Reuters

Abonează-te la newsletter