Judecătorul CSM Horațius Dumbravă solicită Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condus de președintele Traian Băsescu, să cerceteze dacă există procurori sau judecători care colaborează cu serviciile secrete, lucru interzis de 9 ani, dar neverificat de tot atâta timp.
Dumbravă propune că verificările să înceapă cu CSM, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul General, scrie luju.ro. În solicitarea trimisă pe 12 februarie 2004, Horațius Dumbravă spune că nerespectarea legii 303/2004 privind interdicția colaborării cu serviciile secrete presupune excluderea din magistratură a procurorului sau judecătorului care o încalcă.
Expres Magazin se alătură acestui demers și îl susține pe judecătorul CSM. Fără eliminarea acoperiților din Justiție, in conditiile prevazute de actuala legislatie pana acum nepusa in practica, România nu poate emite pretentii de stat de drept.
Redăm integral scrisoarea lui Horațius Dumbravă:
Asa cum bine cunoasteti, Consiliul Superior al Magistraturii are ca si misiune constitutionala garantarea independentei justitiei.
Limitele independentei justitiei – a judecatorilor si procurorilor -, nu trebuie sa ramana litere moarte sau abstracte in Constitutie ori legile organizarii justitiei, ci ele isi gasesc dimensiunea corecta in statul de drept prin respectarea si punerea efectiva in practica a indatoririlor pe care autoritatile publice constitutionale le au, in vederea respectarii statului de drept.
Asadar, pe langa indatoririle pe care justitia le are in a da consistenta propriei independente, inclusiv si mai ales in a satisface realizarea unui act de justitie corect, impartial fata de cetatean, si celelalte autoritati publice au indatorirea de a respecta un deziderat al statului de drept, si anume independenta justitiei.
Cu privire la cel din urma aspect, asigurarea reala si eficienta a garantiilor de independenta reala ale justitiei, respectiv cea a unei reale separatii in exercitarea functiei sale fata de celelalte autoritati ale statului de drept, este legata si de incompatibilitatile si interdictiile pe care le are un magistrat – judecator sau procuror.
Evitarea incompatibilitatilor si interdictiilor pe care le au magistratii nu cad doar in sarcina acestora, ci si autoritatile publice au un rol esential, chiar legal, in a respecta aceste incompatibilitati si interdictii.
De 9 ani de zile legiuitorul a interzis expres judecatorilor si procurorilor de a fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii (art. 7 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorului si procurorului, republicata). Din acest motiv, judecatorii si procurorii sunt obligati sa completeze anual o declaratie autentica, pe proprie raspundere, potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
Nerespectarea acestei interdictii conduce la o sanctiune pentru judecatorul sau procurorul care o nesocoteste: eliberarea din functia de magistrat (alin. 4 al art. 7 din Legea nr. 303/2004); practic, nu este doar o sanctiune pentru magistrat – eliberarea acestuia din functie, ci si o garantie in vederea prezervarii statului de drept, a independentei justitiei.
Tot de 9 ani de zile, insa, institutia – respectiv, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii – care trebuia sa verifice ca aceasta interdictie este respectata atat de judecatori si procurori, cat si de serviciile de informatii, nu si-a indeplinit obligatia legala si, pana la urma, constitutionala de aparare a tarii si siguranta nationala (art. 1 din Legea nr. 415/2002 de oganizare si functionare a C.S.A.T.), si anume, in mod concret, cea de verificare a realitatii declaratiilor pe care anual judecatorii sau procurorii le fac cu privire la faptul ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
Pana la urma, statul de drept se caracterizeaza prin functiile clar si evident conturate in delimitarea atributiilor specifice separatiei puterilor in stat, dar si prin respectarea obligatiilor constitutionale si legale care dau consistenta statului de drept. Iar evitarea excesului de putere, in ideea ca fie si formal, o putere constituita in stat ar putea sa-si creeze avantaje nepermise in raport cu celelalte puteri, trebuie sa reprezinte o prioritate pentru C.S.A.T.
De aceea, pentru a nu exista nicio suspiciune, nicio indoiala si cu scopul de a intari mai mult functionarea statului de drept, va cer, in calitatea dvs. de membru de drept (sau presedinte/vicepresedinte) al C.S.A.T., in raport cu dispozitiile Legii 415/2002 si a Hotararii nr. 3/2003 a C.S.A.T. (Regulamentul de functionare al C.S.A.T.):
1) Sa procedati la verificarea respectarii interdictiei judecatorilor si procurorilor de a nu fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, nominal, pentru fiecare judecator si procuror in parte.
Intrucat sunt de analizat peste 7.000 de astfel de situatii – judecatori si procurori –, va solicit sa analizati in primul rand la nivelul cel mai inalt al autoritatii judecatoresti ca interdictia este respectata, si anume:
– pentru membri alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii – judecatori si procurori;
– pentru judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
– pentru procurorii ce fac parte din Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
2) Sa comunicati rezultatul acestor verificari cat mai urgent posibil Consiliului Superior al Magistraturii;
3) Nu in ultimul rand, ar fi util ca, in aceeasi idee a prezervarii statului de drept, sa verificati daca serviciile de informatii au intocmit dosare informative privind judecatori sau procurori sau au declansat, in afara limitelor mandatelor date de judecatori, verificari sau analize informative privind judecatori sau procurori
Sursa: Expres Magazin
Pai daca il lasam pe KIORETE sa rezolve problema, atunci nu avem nici o sansa. Securitul/KGB-istul prin ofiterii acoperiti controleaza justitia si parchetele, inclusiv CCR.