Politică

Aderarea la zona euro, noua tinta a Romaniei

Romania a avut cateva tinte majore, pe care intreaga clasa politica, dar si aproape toti romanii le-au imbratisat cu entuziasm: aderarea la Uniunea Europeana (UE) si la NATO. Atat timp cat a avut obiective clare si situatia economica din tara a mers din bine, in mai bine. Conform statisticilor, cea mai buna perioada postcomunista a avut loc intre anii 2000 si 2006. In anul 2004 Romania a devenit membra NATO, iar in 2007 a devenit membra UE. Fara un proiect ambitios, politicienii romani “se lasa pe tanjala”. Urmatorul obiectiv ar trebui sa-l reprezinte adoptarea monedei unice europene cel tarziu la 1 ianuarie 2015.

In opinia economistului sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Valentin Lazea, pentru ca adoptarea monedei euro sa fie posibila in 2015 este nevoie ca Guvernul sa aiba un program pentru urmatorii 5 ani, pe care sa il puna in aplicare urgent. “Clasa politica are un orizont foarte scurt de timp – a se vedea absenta referirilor la adoptarea euro in perioada campaniei electorale pentru prezidentiale”, a spus Lazea, la seminarul EU COFILE organizat de Alpha Bank, Asociatia Romana a Bancilor (ARB) si BNR. Lazea considera ca politicienii ar putea fi dezavantajati daca se angajeaza la un program strict pentru adoptarea euro, fiindca este nevoie de ajustari si de multa disciplina in politica salariala si fiscala.

Aderarea Romaniei la zona euro presupune indeplinirea unor criterii dure. Conform lui Lazea, incadrarea deficitului bugetar in parametrii conform criteriilor de convergenta a devenit cea mai mare problema pentru Romania. In ceea ce priveste datoria publica – “nu se stie exact cum va arata” (n.r. – avand in vedere ca Finantele s-au imprumutat peste 60 de miliarde de lei anul acesta) si “mai degraba rata inflatiei se va incadra pe o traiectorie favorabila”. Pana acum, problema o reprezenta inflatia, deficitul si datoria publica fiind clar indeplinite in perioada 2000 – 2006.
Posibila relaxare
Unii reprezentanti ai mediului financiar au declarat ca ar fi posibila, potrivit unor discutii recente pe plan extern, o anumita relaxare a criteriilor de convergenta. In schimb, opiniile privind trecerea mai rapida la moneda euro sunt im­partite, intre oficiali si ana­listi, pe plan national si european. Se pare ca statele vestice doresc adoptarea euro pe un teritoriu extins, pana la Marea Neagra, care sa includa Romania si Polonia, tari de dimensiuni mari, avand in vedere ca Romania are o populatie de circa 22 de milioane de locuitori, iar Polonia – aproximativ 40 de milioane de locuitori. In schimb, conform unor surse bancare, aceasta relaxare nu ar insemna, spre exemplu, acceptarea pur si simplu a unui deficit peste limita, ci despre un anumit procent care, daca ar aparea peste limita admisa, sa fie “controlat” de catre Bruxelles, in vederea finalizarii unor proiecte de infrastructura. Altfel spus, relaxare, dar cu anumite conditii.
Avantajele euro
Unii bancheri sustin ca trecerea la euro ne-ar aduce mai multe beneficii decat dezavantaje. De exemplu, am plati dobanzi mult mai mici la credite si comisioane bancare. Unii analisti spun ca economia reala a adoptat “de facto”, in proportie de 80%, moneda unica, avand in vedere ca preturile multor produse si servicii se raporteaza la euro, iar peste jumatate din creditele bancare sunt in valuta, cu dobanzi de pana la trei ori mai reduse decat cele in lei.
Si la nivel macroeconomic sunt avantaje, deoarece o economie mica si deschisa – cum este si a noastra – este inevitabil vulnerabila intr-o criza financiara internationala. Totodata, adoptarea euro permite atragerea unui volum mai mare de investitii straine directe, conducand la cresterea locurilor de munca si a ve­niturilor.
Criterii de convergenta
Criteriile de convergenta reprezinta testul economic de evaluare a stadiului de pregatire a unei economii pentru a adera la zona euro. Aceste criterii au fost stabilite prin Tratatul de la Maastricht, ratificat de catre toate statele membre UE in 1993, si se refera la mai multe sectoare.
Unul dintre acestea il reprezinta stabilitatea preturilor: rata medie a inflatiei pe ultimele 12 luni nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale pe cea a celor mai performante trei state membre. Un alt criteriu se refera la deficitul bugetar, care nu trebuie sa depaseasca 3% din PIB. De asemenea, datoria publica nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB. In plus, cursul de schimb trebuie sa fie stabil, sa nu fluctueze intr-un interval mai mare de +/-15 puncte pro­centuale.

Gabi MOROIANU, gmoroianu@ziua.ro
sursa: ziua.ro

Tag-uri

Abonează-te la newsletter