Politică

Acordul asupra uniunii bancare: austeritate până în 2025?

euro_73937700Consiliul European care se defasoara acum la Bruxelles va confirma un acord esential pentru o viitoare Europa federala: realizarea unei uniuni bancare. Prima faza a implementarii acordului consta in supravegherea, incepand cu 2014, a 6.000 de banci din zona euro de catre Banca Centrala Europeana. Apoi, din 2016, masurile de solutionare a crizelor bancare vor fi luate de la Bruxelles. Însa cine va plati pentru ele?

Acordul a fost deja negociat de ministrii de Finante din statele zonei euro, plecandu-se de la necesitatea mutualizarii riscurilor bancare ale fiecarui stat. Cu alte cuvinte, liderii europeni au dorit sa rupa actuala legatura dintre datoriile acumulate de banci si cele acumulate de state, astfel incat contribuabilii sa nu mai plateasca pentru esecurile sistemului bancar.

Acordul la care s-a ajuns reflecta o alta dorinta, cea a Germaniei: pana in 2026, masurile de salvare a bancilor raman aceleasi ca si pana acum. Consecinta: inca zece ani de austeritate garantati de la Berlin si Bruxelles si riscul ca, pana in 2026, salvarea unei banci sa se faca in buna masura pe spatele celor care au depozite mai mari de 100.000 de euro, asa cum a fost cazul sistemului bancar din Cipru.

Pe viitor, pargiile de salvare ale unei banci vor fi, in ordine: directiunea bancii, actionarii, datorinicii, clienti care au depozite de peste 100.000 de euro. In cazul in care capitalul astfel colectat este insuficient, intervin fonduri nationale alimentate din taxele impuse bancilor (fonduri a caror creare a fost propusa tot de Berlin). Daca nici astfel nu se poate restructura banca bolnava, atunci se va apela la MES, adică la banii Germaniei…

In centrul acordului la care s-a ajuns la Bruxelles sta Mecanismul European de Stabilitate, un fond carte dispune de circa 700 de miliarde de euro ce pot fi folositi pentru salvarea bancilor, capital furnizat de statele euro, proportional cu PIB-ul lor. Germania, care contribuie cu peste 27% la capitalul MES, nu doreste insa ca bancile din alte state sa se salveze pe spezele contribuabilului german, motiv pentru care a solicitat ca, vreme de zece ani, principalul colac de salvare al bancilor sa fie fondurile nationale. Cu alte cuvinte, Germania impune contribuabilor din alte state ceea ce nu doreste sa le impuna alor sai.

In versiunea sa originala, uniunea bancara trebuia sa permita recapitalizarea bancilor fara a se recurge la bugetele nationale, deci la banii cetatenilor. Aceasta viziune a fost total abandonata. Indiferent ca vor face sau apel la celebrul deja MES, statele ale caror banci au probleme vor trebui sa se supuna unor programe de ajustare. Este cazul Sloveniei, spre exemplu, care, desi a facut tot posibilul pentru a nu recurge la MES in salvarea bancilor, s-a vazut in situatia de a se imprumuta de pe pietele internationale la dobanzi mari. Aceasta a facut ca guvernul condus de Alenka Bratusek sa anunte o perioada de austeritate, necesara rambursarii datoriilor. Cat priveste apelarea la MES, aceasta implica reforme impuse de catre Bruxelles.

In cazul in care Romania va adopta moneda euro inainte de 2026, tara noastra nu se va integra intr-o adevarata uniune bancara, care sa presupuna si mutualizareariscurilor, pentru ca logica Angelei Merkel sustine ca aceasta uniune trebuie sa fie creata abia atunci cand Berlinul nu va mai trebui sa-si asume vreun risc.

Autor: Călin Marchievici

Sursa: Cotidianul

Despre autor

contribuitor

comentariu

Adauga un comentariu

  • eu unul nu inteleg DE CE vai doamne trebuie sa salvam bancile… sunt institutii private! la mine nu-mi vine nemeni sa-mi salveze firma de la faliment (din contra), asa ca… de ce ar avea bancile privilegiul asta?

Abonează-te la newsletter