C O N T R A P R O P A G A N D Ă

JUSTITIA SUB SECURITATEA SRI

Iohanis_stanciu_kovesiIn 2014, CSM condus de Adrian Bordea, fiul ex-generalului de Securitate Aron Bordea, a obligat judecatorii si procurorii sa semneze angajamente ca vor respecta secretul de stat, sub sanctiunile si filajul SRI! HCSM 140/2014 a permis ca in procese acuzatii si avocatii sa nu afle de actele clasificate din dosare si a dat drept magistratilor sa condamne pe secrete nestiute de inculpati. CSM si SRI au pus cruce notiunii de proces echitabil in Romania.

Va mirati de ce magistratii din aceasta tara sunt revoltati de amestecul SRI in “campul tactic” al instantelor si parchetelor pana la solutionarea definitiva a dosarelor si cer CSAT sa spuna in ce masura SRI a racolat magistrati ori ii monitorizeaza? Si de ce in unele dosare se fac trimiteri in judecata si se dau condamnari nesustinute de nicio proba din dosar? Simplu: Regimul Basescu a pregatit un plan la debutul anului 2014, astfel incat cu ajutorul noilor coduri penale intrate in vigoare la 1 februarie 2014, dar si cu ajutorul CSM, care a emis HCSM nr. 140 la 6 februarie 2014, procurorii si judecatorii sa intre sub controlul SRI, catre care li s-a trasat obligatia sa dea angajamente ca la fosta Securitate, sub spectrul sanctiunilor SRI, si sa intrumenteze dosare pe baza de documente secrete furnizate de SRI si alte institutii, fara ca acuzatii si avocatii lor sa afle de ele ori sa le poata studia. Un adevarat atentat la Statul de Drept!Aceasta miscare a fost intarita prin modificarea Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, prin intermediul Legii nr. 255 din 19 iulie 2013 publicata in MO nr. 515 din 14 august 2013, care a ajustat legea astfel incat magistratura sa devina parte a “campului tactic”.

Recenta declaratie a judecatoarei Viorica Costiniu – presedinte de onoare al AMR care la o conferinta de presa a FACIAS a devoalat faptul ca mii de magistrati au fost obligati sa semneze angajamente de pastrare a secretului de stat gestionat in Romania de SRI – scoate la iveala un fenomen periculos. Atat prezumtia de nevinovatie, cat si notiunea de proces echitabil, au fost aruncate in aer nu doar prin noile coduri penale intrate in vigoare la 1 februarie 2014, ci si prin Hortararea CSM nr. 140/6 februarie 2014, care i-a inrolat practic pe magistrati in SRI (prin semnarea unui angajament ca vor pastra secretul de stat, inclusiv fata de partile din dosare), dar si prin acceptul ca in conditiile semnarii angajamentului vor putea fi monitorizati oricand de SRI, prin ascultarea telefoanelor si prin filaj, SRI avand dreptul ca in caz de constatare a nerespectarii normelor privind protectia informatiilor clasificate sa aplice sanctiuni contraventionale, iar cand faptele ar constitui infractiuni, SRI sa sesizeze organele de urmarire penala.

Ca o ironie a sortii, HCSM 140/2014 a fost semnata de fostul presedinte al CSM, judecatorul ICCJ Adrian Bordea, fiul generalului Aron Bordea fostul sef al Directiei I – Politic a DSS – Directia Securitatii Statului din timpul regimului comunist.

Independenta magistratilor a devenit indoielnica sub regimul Basescu, prin infiintarea Structurilor de Securitate in instante si parchete

Singura entitate din tara care s-a opus vehement acestor practici abuzive a fost Asociatia Magistratilor din Romania condusa de judecatoarea Gabriela Baltag, care a incercat anularea HCSM 140/2014 in contencios-administrativ, insa a pierdut procesul. Asa se face ca SRI a ajuns sa se laude ca monitorizeaza actul de justitie pana la solutionarea definitiva a dosarelor, chipurile ca o indatorire patriotica de aparare a sigurantei nationale (vezi vestitele declaratii ale generalului SRI Dumitru Dumbrava si fostului director al SRI George Maior). In fapt, in realitate, SRI prin exponentii sai s-a infiltrat legal in instante si parchete, unde s-au constituit cu ordin de la CSM adevarate “structuri de securitate” ca pe vremea Securitatii (fostele birouri de CI-isti din toate institutiile de stat).

De exemplu, la Inalta Curte, vicepresedintele Ionut Matei se semneaza in corespondenta purtata cu SRI si PICCJ-DNA cu titulaturaSeful Structurii de securitate” – (vezi facsimil). Ionut Matei a primit functia de sef al Structurii de securitate din ICCJ dupa ce a mentionat in proiectul de candidat la videpresedintia instantei supreme ca isi doreste o colaborare cat mai stransa cu SRI… Aceste birouri de securitate infiintate de CSM in colaborare cu SRI sunt deservite de angajati ai SRI si sunt incaperi in care magistratii studiaza sub supraveghere volumele secrete din dosare, la care partile nu au acces. Mai ceva ca pe vremea fostelor birouri de contra-informatii (CI) din intreprinderile comuniste de stat, conduse de ofiteri de securitate.

Prevederi impotriva independentei magistratilor si a ideii de proces echitabil din HCSM 140/2014

Iata cateva prevederi din HCSM 140/2014,regulament pe care il puteti citi integral atasat la finalul articolului, si care vorbeste de la sine cum a fost pusa Justitia sub controlul SRI:

– Obligatia magistratului de a semna angajamentul destinat SRI

ART. 2 – (1) Judecatorii si procurorii, inclusiv membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au calitatea de judecator si procuror, sunt indreptatiti sa aiba acces la informatiile clasificate secret de stat ori secret de serviciu, fara indeplinirea procedurilor de verificare prevazute de art. (7 alin (1)-(3) si art.28 din Legea nr.182/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa ce au luat cunostinta de responsabilitatile ce le revin privind protectia informatiilor clasificate si au semnat un angajament scris de pastrare a secretului prevazut la art.7 alin (4), respectiv art.36 alin (3) din aceeasi lege.

(2) In conditiile art. (1) si (2), judecatorii si procurorii pot avea acces la informatiile clasificate secret de stat ori secret de serviciu, cu respectarea principiului necesitatii de a cunoaste, in concordanta cu atributile specific”.

– Excluderea acuzatilor si avocatilor de la studiul volumelor cu documente clasificate din dosare

ART. 11 – “In cauzele care contin si documente clasificate, documentele respective se pastreaza in volume separate, care nu sunt accesibile publicului.Aceste documente pot fi accesibile personalului instantelor sau, dupa caz, al parchetelor, partilor, aparatorilor acestora, expertilor, interpretilor, potrivit procedurii reglementate de Legea nr. 182/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 585/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv Hotararea Guvernului nr. 781/2002 si numai daca detin certificat de securitate pentru acces la informatiile clasificate sau autorizatie de acces, corespunzator clasei, respectiv nivelului de secretizare al fiecaruia dintre documentele volumului corespunzator si daca argumenteaza principiul necesitatii de a cunoaste”.

Evident ca un urmarit penal nu poate avea certificat ORNISS de acces la informatii clasificate, astfel incat apararea este eliminata, magistratii putand sa trimita in judecata si sa condamne un om pe probe clasificate, pe care acuzatul nu le cunoaste si impotriva carora nu poate formula aparari! O atare situatie este interzisa de CEDO!

– Biroul securistului in toate instantele si parchetele

ART. 11 – (5) Studierea documentelor clasificate se poate face numai in prezenta unei persoane din structura de securitate a institutiei, in spatiile special amenajate…”

ART. 16. – “Prezentele norme se completeaza, se interpreteaza si se aplica in concordanta cu dispozitiile legale speciale privind protectia informatiilor clasificate, respectiv Legea nr. 182/2002…”

Cu alte cuvinte, SRI devine gestionarul intregii proceduri de aprobare, control si sanctionare pe linia documentelor clasificate din instante si secrete, inclusiv a pazei spatiilor structurilor de securitate.Astfel, orice judecator sau procuror poate fi monitorizat, ascultat permanent de structurile de preventie ale SRI, ceea ce se potriveste la fix cu declaratiile generalului SRI Dumitru Dumbrava, care a confirmat ca Justitia a devenit “un camp tactic” al serviciului de informatii pana la solutionarea definitiva a cauzelor. Daca aveti inca indoieli, cititi in continuare atributiile SRI conferite de Legea informatiilor clasificate:

Legea nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protectia informatiilor clasificate, modificata prin Legea nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MO nr. 515 din 14 august 2013

Atributiile Serviciului Roman de Informatii

ART. 34 – In vederea coordonarii activitatii si exercitarii controlului asupra masurilor privitoare la protectia informatiilor clasificate din sfera sa de competenta, Serviciul Roman de Informatii are urmatoarele atributii principale:

a) elaboreaza, in colaborare cu autoritatile publice, standardele nationale pentru informatiile clasificate si obiectivele de implementare a acestora;

b) supravegheaza actiunile intreprinse de autoritatile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi;

c) acorda aviz de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerilor de informatii clasificate, intocmite de autoritatile si institutiile publice, regiile autonome si societatile comerciale detinatoare de asemenea informatii;

d) verifica modul in care sunt respectate si aplicate normele legale privind protectia informatiilor clasificate de catre autoritatile si institutiile publice;

e) realizeaza la fata locului verificari si revizuiri de programe care vizeaza protectia informatiilor clasificate;

f) conlucreaza cu Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat si cu Autoritatea Nationala de Securitate in toate problemele privind aplicarea prezentei legi;

g) acorda sprijin pentru stabilirea obiectivelor si a locurilor care prezinta importanta deosebita pentru protectia informatiilor clasificate, la cererea conducatorilor autoritatilor si institutiilor publice, a agentilor economici si a persoanelor juridice de drept privat, si supune spre aprobare Guvernului evidenta centralizata a acestora;

h) organizeaza si raspunde, potrivit dispozitiilor legale, de colectarea, transportul si distribuirea in tara a corespondentei cu caracter secret de stat si a corespondentei oficiale cu caracter secret de serviciu;

i) analizeaza si stabileste masurile in legatura cu reclamatiile sau cu sugestiile legate de modul in care sunt aplicate programele de protectie a informatiilor clasificate;

j) constata nerespectarea normelor privind protectia informatiilor clasificate si aplica sanctiunile contraventionale prevazute de lege, iar atunci cand faptele constituie infractiuni, sesizeaza organele de urmarire penala.“

* Cititi aici HCSM nr. 140/2014, avand ca anexe tipizatul de Angajament semnat de magistrati

* Cititi aici Legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate

Autor: Razvan Savaliuc

Sursa: Luju.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss