C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Europa cu două viteze – România și Olanda

De la intrarea în Uniunea Europeană, în anul 2007, România a avut un puternic contestatar în Regatul Țărilor de Jos sau colocvial spus, în Olanda.

OLANDA

În timpul regimului Traian Băsescu, relațiile au ajuns la un minim istoric. În septembrie 2011, toate tirurile cu bulbi de lalele din Olanda au fost oprite la graniță deoarece se vehicula că pot conține viruși. La 31 octombrie 2011, Băsescu a semnat decretul privind rechemarea ambasadorului român de la Haga iar reprezentanții Olandei s-au opus pe față intrării României în Schengen după ce în trecut criticaseră România și aderarea ei la UE.

După anunțul batavilor, Traian Băsescu acuză Olanda că face „un abuz fără limite legat de un stat membru”, întrucât printre condiţiile de aderare la Schengen nu se regăseşte şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Reacţia a venit în contextul poziţiei Olandei potrivit căreia intrarea României în Schengen este condiţionată de un raport pozitiv MCV.

La mijlocul lunii februarie 2012 a apărut un alt scandal: România-Olanda. Europarlamentarul Sebastian Bodu şi europarlamentarul polonez Jacek Saryusz-Wolski, le-au cerut, printr-o scrisoare deschisă, cetăţenilor din cele 12 state care au aderat la UE din 2004 să boicoteze produsele olandeze. Acest demers a fost început după ce Partidul pentru Libertate din Olanda a început o puternică campanie împotriva muncitorilor est-europeni iar executivul de la Haga nu a luat măsuri.

Bătălia lalelelor, portul Constanța și Schengen

Modul agresiv în care Olanda critică România face parte din jocul geopolitic făcut de olandezi la nivelul Uniunii Europene. Principalul atu economic al Olandei este reprezentat de portul Rotterdam, cea mai mare poartă de intrare a produselor non-UE în Europa. Intrarea României în UE a reprezentat o problemă pentru guvernul de la Haga pentru că portul Constanța poate fi un substitut mult mai ieftin al portului Rotterdam. Astfel, Olanda își vede insteresele economice imediate amenințate de o posibilă intrare a României în Schengen.

Pentru că nu poate duce la nesfârșit jocul la offside cu Schengen, Olanda şantajează România cu intrarea în spațiul comunitar, pentru a obţine mai repede şi în condiţii avantajoase managementul privat asupra Portului Constanţa şi, practic, controlul fluxului de mărfuri pentru Europa.

Plătim 1,6 miliarde de euro șpagă să intrăm în Schengen?

Traian Băsescu și-a permis să fie atât de ferm cu Olanda pentru că a beneficiat de sprijin american. După masarea trupelor americane la Kogălniceanu, portul Constanța a devenit un punct strategic pentru NATO și deci pentru Statele Unite. Odată cu alegerea lui Klaus Iohnnis în funcția de președinte și mai ales după venirea lui Dacian Cioloș la palatul Victoria, politica României s-a reorientat, dinspre SUA, spre Uniunea Europeană și Germania.

Astfel, guvernul Cioloș a aprobat achiziția a patru corvete multifuncționale, în valoare de 1,6 miliarde de euro de la compania olandeză Damen Shipyards Group. Acest demers a fost făcut pe 22 decembrie anul trecut, în plin interimat al funcției. Contractul cu firma olandeză semnat de Cioloș reprezintă modul în care România dorește să rezolve tensiunile cu Olanda.

Avem de ales între Europa și Statele Unite

Cazul România – Olanda arată clar situația Uniunii Europene, un organism supra-statal cu două viteze. Statele din Vest apropiate de Germania își doresc ca Uniunea Europeană să devină un club select în care statele mai puțin dezvoltate să plătească mai mult și să primească mai puțin, chiar mai puțin ca în prezent.

În această luptă, un rol important îl au și Statele Unite care sunt apropiate de Polonia, România și statele baltice și care își doresc să aibă în continuare pârghii în UE chiar și după ieșirea Marii Britanii.

România și Olanda sunt doar pioni în această luptă dintre UE și SUA, dar măcar Olanda își urmărește interesele economice. În schimb, situația României este îngrijorătoare, pentru că la nivel european suntem priviți încă ca un stat subdezvoltat, și totuși noi nu achiesăm la ideile Grupului de la Vișegrad și susținem toate demersurile de la Bruxelles, chiar dacă ne sunt clar dezavantajoase.

Achiziția corvetelor din Olanda, fără ”consultarea” partenerului strategic SUA poate afecta și relația cu americanii. Practic, România este în acest moment o țară fără politică externă și fără prieteni, chiar dacă este membră atât în NATO cât și în Uniunea Europeană.

Autor: Alexandru David

Related Posts

One Response “Europa cu două viteze – România și Olanda”

  1. tt says:

    Poate de aceea ar fi fost poate mai indicat ,ca dupa destramarea lagarului socialist sa ne declaram neutralitatea si sa ne vedem de problemele noastte.

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss