C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Cele trei lanțuri ale sclaviei moderne

images (1)Orice fiinţă vie de pe această planetă are de la naştere toate aptitudinile şi mijloacele pentru a supravieţui şi a duce o viaţă normală. Orice pasăre îşi poate construi cuibul fără să aibă nevoie de bani de la bancă sau din altă parte. Orice animal îşi poate procura hrana şi apa fără să plătească cuiva pentru asta, poate să îşi găsească o pereche cu care să aibă urmaşi, fără ca pentru acest lucru să trebuiască să presteze zilnic un anumit serviciu faţă de un alt animal.

Acest lucru a fost valabil şi pentru om până la apariţia civilizaţiei. Fiecare individ care poseda o bucată de pământ putea, prin propria muncă, să îşi producă şi să-şi procure cele necesare traiului şi putea în acelaşi timp să-şi susţină şi familia.

Prin apariţia civilzaţiei, care a dus la crearea unor structuri şi sisteme artificiale, precum oraşele, fabricile, statul şi băncile, omul a fost desprins brutal din mediul său natural şi rupt de mijloacele proprii de asigurare a existenţei. Omul a fost dezrădăcinat şi obligat să muncească pentru alţii pentru a supravieţui. Aşa a început exploatarea omului de către om.

Mulţi ar putea crede că acesta a fost un proces natural şi o evoluţie firească a umanităţii, dar nu este aşa. Ruperea omului natural de mediul său a fost făcută cu bună ştiinţă de acei care conduc astăzi lumea, dintr-o lăcomie nemăsurată şi o dorinţă bolnavă de putere şi de dominaţie asupra semenilor. Este mai degrabă un fenomen de parazitare a unui număr foarte mare de oameni de către un grup mult mai restrâns, dar mult mai abil în arta manipulării. Este dominaţia celui viclean şi lacom asupra celui cinstit şi naiv.

Acest lucru a fost observat în cazul statelor europene dezvoltate din secolele trecute care au avut colonii pe diferite continente ale lumii. La început băştinaşii trăiau liniştiţi şi îndestulaţi până la venirea cotropitorilor. Organizaţi în comunităţi naturale, adică triburi şi sate, ei se bucurau de roadele pământului şi erau oameni liberi.

Primul lucru pe care l-au făcut invadatorii a fost să cumpere pământurile băştinaşilor pe nimic, profitând de naivitatea lor, iar aceştia din urmă, rămânând fără mijloace de trai, au fost obligaţi, mai apoi, să devină sclavi şi să lucreze pământurile, care în trecut le aparţineau.

În lumea occidentală sclavia modernă pe care o trăim azi cu toţii a apărut odată cu “Revoluţia Industrială”, care a propulsat burghezia ca clasă socială dominată. Negustorii şi industriaşii au transformat vechile târguri în oraşe şi au determinat tot mai mulţi fermieri să îşi abandoneze pământurile şi să stabilească în oraşe, atraşi de mirajul unei vieţi mai uşoare.

Astfel, fiind rupţi de pământ şi de mijloacele naturale de asigurare a existenţei, oamenii liberi au devenit sclavi ai muncii salariate, vânzându-şi timpul şi energia în schimbul unui salariu, de multe ori insuficient.

Noul stil de viaţă de orăşean a dat astfel naştere la trei forme de sclavie, care leagă individul de civilizaţie ca nişte lanţuri invizibile:

1. Sclavia muncii salariate

Singura modalitate de supravieţuire pentru omul modern, dacă nu este un infractor, un afacerist bogat, sau nu face parte dintr-o familie bogată, este să muncească pentru altcineva, ca salariat. Numai că, datorită avansurilor tehnologice,azi este din ce în ce mai puţin nevoie de personal uman pentru a efectua diferite munci şi astfel forţa de muncă a devenit o marfă excedentară, deci foarte ieftină. Prin urmare, găsirea unui loc de muncă este un lucru tot mai dificil, care se face pe baza unei competiţii acerbe între indivizi. De pe urma acestei situaţii profită doar proprietarii de comapanii şi bancherii, care sunt, de fapt, proprietari moderni de sclavi, ce se supun de bunăvoie.

2. Sclavia confortului

Viaţa în mediul urban ne-a învăţat cu o serie de necesităţi pe care omul din vechime nu le avea: căldura centralizată, curentul electric, gazele, aerul condiţionat, telefonul, televiziunea, Internetul, aparatele electrocasnice, automobilul etc. Am devenit dependenţi de toate aceste nevoi, în mare parte artificiale, care de multe ori ne izolează faţă de semeni şi ne fac mai egoişti. În acelaşi timp nu ne putem asigura şi procura aceste lucruri singuri şi de aceea suntem la cheremul de companiilor care produc şi distribuie aceste servicii şi bunuri, care deţin monopulul lor şi controlează astfel şi preţul pe care îl plătim pentru confortul nostru.

3. Sclavia creditelor

Poate cea mai perfidă şi cea mai împovărătoare sclavie este cea faţă de cămătarii deghizaţi în oameni de afaceri cu costum şi cravată, care se numesc bancheri. Prin complicitatea cu mass-media şi publicitatea, aceştia ne fac să ne dorim multe lucruri inutile, mult mai multe decât ne putem permite şi ne induc percepţia că aceste lucruri sunt extrem de valoroase şi necesare. Astfel cădeam în capcana împrumuturilor la bănci, care ne transformă, pe lângă sclavi faţă de patron şi stat, în sclavi ai cămătarilor cu gulere albe. Individul intrat în hora împrumuturilor, trebuie să muncească din ce în ce mai mult, pe tot parcursul vieţii pentru a plăti, iar când ajunge la limita capacităţii de a returna banii plus dobânda, clachează şi este deposedat de bunuri sau ajunge la sinucidere.

Aceste forme de sclavie sunt trăite azi din plin de mulţi dintre românii care s-au lovit, mai mult sau mai puţin dur, de realităţile sistemului capitalist, instaurat după 1989. De aceea cred că o idee bună, pentru a ieşi din acest mecanism diabolic, este să avem mai multă înţelepciune, cumpătare şi să ne întoarcem la pământ şi la contactul cu natura. Încă mai cred că salvarea României constă în agricultură, creşterea animalelor şi producţie alimentară.

Autor: Dan Tanasescu

Sursa: Searchglobalnews, preluare dupa  http://dantanasescu.ro/2011/01/19/cele-trei-lanturi-ale-sclaviei-moderne.html

Related Posts

5 Responses “Cele trei lanțuri ale sclaviei moderne”

  1. Ciprian says:

    Aveti dreptate domnule Tanasescu dar de ce credeti ca ne vor lasa sa ne dezvoltam prin agricultura cat timp mai suntem noi proprietari de teren,eventual dupa ce o sa ne deposedeze de tot terenul agricol abia apoi o sa apara sustinere din partea statului pt agricultura…pacat ca detinem 19 la suta din terenul agricol al Europei si nu suntem in stare sa ne mobilizam sa-l exploatam pt noi macar sa avem mancare ieftina pentru ca in Romania a ajuns un lux un trai sanatos…Clasa politica indiferent ca e de stanga sau de dreapta cu totii stau ca slugile pe langa marile corporatii care conduc cu adevarat lumea,iar ei sunt doar niste actori care joaca teatru dar defapt sunt toti prinsi in tot felul de lovituri inpotriva statului care defapt suntem noi aia multi care cotizeaza…ei fura toata avutia tari mana in mana de la ministru pana la ala ce trebuie sa prinda hoti aici includem tot(servici secrete,politia,dna,justitia)toti sunt mana in mana,ma refer la posturile de conducere

  2. anonim says:

    […]
    “Suntem cu peste 500.000 mai puţini decât în 2011! Altfel spus, e ca şi cum, de la recensământ încoace, ar fi dispărut de pe faţa pământului toată suflarea judeţului Dâmboviţa! Pentru totdeauna!
    De 23 de ani încoace trăim cu inconştienţă o dramă demografică profundă şi ireversibilă, al cărei efect inexorabil va fi anihilarea noastră ca naţie de pe orice hartă a viitorului!”
    […]

    Sursa: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2015/04/25/ceasul-demografic-o-initiativa-de-constientizare-a-crizei-populatiei-din-romania/

  3. anti says:

    Dacă nu vă convine viaţa[sclvia] la oraş,mutaţi-vă sat şi traiţi acolo.

  4. Raoul WEISS says:

    “atraşi de mirajul unei vieţi mai uşoare”
    Nu numai. s-a folosit și violența. în Anglia s-au întâmplat adevărate deportări de țărani în direcția lagerelor industriale pudic numite „suburbs„. „Comunismul„ estic n-a făcut decât să reproduce cele făcute în capitalismul „liberal„ cu 2 secole mai devreme.

  5. Dan Tănăsescu says:

    @Ciprian: Nu cred că vom fi lăsaţi să ne dezvoltăm, nici prin agricultură, nici prin orice altceva, atât timp cât suntem o colonie a Occidentului.

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss