Cultură și Familie

Luminiţa Arhire: RETROSPECTIVA ANULUI 2022 (VI)

Pe 1 noiembrie, patria este răscolită de adevărul zguduitor cum că Elon Musk și Angelina Jolie n-au fost la Castelul Bran la petrecere, deși nu-i așa? presa serioasă din România a dat știrea ca sigură, ba chiar le-a și urmărit traseul turistic, pe ore, minute și secunde, prin peisajul autohton… Și voi să-i credeți, cetățeni… să-i credeți și atunci când ei vă spun, cu aceeași fermitate, că vaccinul e absolut sigur și eficient, dar și când vă relatează, cu lux de amănunte, cum băieții ucraineni de pe Insula Șerpilor au fost făcuți chisăliță de brutele barbare…
În aceeași zi aflăm de la experta în igienă, prof. Sally Bloomfield, de la London School of Hygiene and Tropical Medicine, că „…nu trebuie să facem baie și duș în fiecare zi. De fapt, NU TREBUIE DELOC să facem baie și duș.” Asta ne mai liniștește puțin și ne oferă perspectiva unui viitor mai incitant pentru simțul nostru olfactiv.
Conferința „Femeile parlamentar din România și promovarea egalității de gen ca angajament național”, de pe 1 noiembrie, e un nou prilej pentru Alina Gorghiu de a ne arăta că are idei puține, dar minunat de fixe… Dânsa a rostit, de la pupitru: „Lansez un apel către colegii din Camera Deputaților să finalizeze cât mai repede dezbaterile la legea adoptată de Senat care prevede introducerea unei cote de GEN de 1/3 pentru GENUL MAI PUȚIN REPREZENTAT pentru alegerile parlamentare.” (adică pentru ele, fetele, însă s-a ferit să spună așa, căci poate fi interpretat… ce te faci, mamițo, de exemplu, cu „genul fluid?) Eu mă întreb: oare nu se găsea în Parlament măcar o femeie simpatică și deșteaptă care să pledeze convingător pentru această cauză? Cum, Doamne iartă-mă, să se bucure cetățenii ca 33,33% din viitorul parlament să fie mobilat cu Aline Gorghiu, Raluci Turcan, Roberte Anastase și altele ca ele?
Pe 5 noiembrie am aflat cu bucurie, din ZIARE. com, că există în Sibiu o cărticică pentru copii, avându-l printre personaje pe Klaus. Exercițiul de perspicacitate aplicată, în care apare chipul președintelui, se numește: „SAȘII ARDELENI CEI DERUTAȚI” (bravo, zic… până aici se potrivește, e corect!). Jocul vizual este de tip labirint și fiecăruia dintre sașii „rătăciți” trebuie să i se atribuie câte o clădire, potrivit acestei ipoteze: „Cinci sași celebri (unul dintre ei e Klaus, n.n.) s-au rătăcit. Ajutați-i să-și găsească drumul spre CASĂ, evidențiindu-le traseul cu creioane colorate”. Vai de mine! Din acest punct, stimați cetățeni, problema de perspicacitate o sfeclește rău… cum adică spre CASĂ? Total greșit, căci pentru unul dintre „sașii celebri” nu se spune SPRE CASĂ , ci se spune SPRE CASE… spre cele șase CASE care au fost sau spre cele cinci care i-au mai rămas! Am fost uimită de ignoranța creatorilor jocului care au disprețuit acest amănunt esențial! Păi, ce-o să-nvețe copilașii dacă suntem așa de neatenți la adevărul istoric?
Prima parte a lunii noiembrie este marcată de o activitate culinar-artistică efervescentă, asta petrecându-se în Europa civilizată și plină de muzee: cetățeni șucăriți, luptând pentru mediu sau ceva, aruncă, pătrunși de importanța acțiunii lor, cu diferite sosuri, piureuri și supe de legume peste tablouri celebre, din galerii celebre; apoi se lipesc cu palmele de pereți, cu superglue. De ce așa, nimeni nu știe… În următoarea lună vom vedea că „lipirea cu superglue de ceva” se extinde și se diversifică, probând din ce în ce mai multă tenacitate dar și inteligență, desigur…
Pe 8 noiembrie se desfășoară la „partenerul strategic” alegeri intermediare, la jumătate de mandat. Realitatea se dovedește a fi mai tare decât ficțiunea… ca urmare nu contează dacă un candidat e mort, el poate fi ales fără reținere, ba chiar asta este socotită o alegere înțeleaptă:
„Democratul din Pennsylvania Anthony DeLuca, cel care a murit pe 9 octombrie, a primit 85% din voturi. «Deși suntem incredibil de întristați de pierderea reprezentantului Tony DeLuca, suntem mândri că alegătorii CONTINUĂ SĂ-ȘI DEMONSTREZE ÎNCREDEREA ÎN EL (!!!!, n.n.) și angajamentul său față de valorile democratice prin REALEGEREA LUI POSTUMĂ», se arată în comunicatul democraților”.
Concursul “Miss Greater Derry”, New Hampshire, este câștigat, pe 9 noiembrie de către… un bărbat urât și diform. Și multă lume pare înduioșată de această întâmplare, încadrată în noua normalitate, cea cu totul diferită de normalitatea veche, pe când concursurile de Miss erau câștigate, în mod reprobabil, numai de femei!
O rachetă cade pe teritoriul Poloniei, pe 16 noiembrie și omoară doi oameni… Elenski: „E o rachetă rusească!” Rușii, polonezii, americanii: „E o rachetă ucraineană!”… Din fericire , majoritatea câștigă și, uite-așa, al treilea război mondial se amână…
Pe 21 noiembrie Cristi Vasilică Danileț, exclus de mai multe ori din magistratură, a primit cetățenia moldoveană. Peste câteva zile, respectiv pe 28 noiembrie, face și Marius Manole marele pas și înaintează cererea de cetățenie (uneori mă întreb, uitându-mă la amețiții ăștia tip Manole-zece-care-i-și-întrece: ei chiar sunt în realitate așa de prostovani sau joacă doar un rol?).
Spre sfârșitul lunii, cum războiul din vecinătate e când așa, când așa, agenda publică e rapid acaparată de schimbările climatice. Și multă lume zice „Slava schimbările climatice!” căci după un noiembrie ca o primăvară, meteorologii anunță o lună decembrie caldă, de parcă ar anunța scăderea facturilor la energie termică!
DECEMBRIE
Pe 5 decembrie, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, încearcă să ne spună cam ce-o să se petreacă, vreo câteva zile mai târziu, cu cererea noastră de a intra în spațiul Schengen: „Cu câteva luni în urmă eram mai optimist cu privire la un acord unanim al statelor europene asupra intrării Croaţiei, României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, dar acum, când chestiunea urmează să fie decisă, atmosfera este diferită…”
Dacă ne uităm puțin în urmă, la sfîrșitul lui septembrie, observăm că Marcel Ciolacu era optimist cu privire la intrarea României în „spațiul Schengen”; în octombrie și Klaus era optimist; la începutul lui noiembrie era optimist și Bogdan Aurescu, să nu mai spun de Lucian Bode, care a fost mereu optimist. Și, pentru că toate aceste „optimisme” guvernamentale și prezidențiale se transmiteau în presă, chiar și poporul a început să fie mai încrezător.
Dăcât că optimismul flasc-rezervat al lui Charles Michel a fost mai justificat… Austria a zis NEIN! pe 9 decembrie și NEIN! a rămas.
A! și să nu uit… v-am promis să vă mai spun câte ceva despre protestele activiștilor de mediu. Așadar, pe 12 decembrie un protestatar de la Letzte Generation (versiunea germană a lui Just Stop Oil) şi-a lipit mâna de suprafața carosabilă a unui drum, folosind un amestec inteligent de superglue și nisip. Polițiștii sosiți la fața locului au fost nevoiţi să taie zona de asfalt din jurul mâinii activistului, pentru a-l elibera. Au existat şi câteva încercări de a dizolva compoziţia şi a înlătura lipiciul, dar a fost imposibil. Așa că, odată eliberat, bărbatul s-a ridicat cu bucata de drum încă lipită de mână. Și de-aici nu mai avem informații… adică nu știm care este situația astăzi și nici cine-a fost mai tare și mai aderent: activistul sau asfaltul…
Pe 18 decembrie Argentina câștigă Campionatul Mondial de Fotbal, și cu asta basta… De a doua zi, e liber la tăiat porcul, la făcut cârnați, la tras vinul din butoi… căci luna decembrie 2022, practic, s-a încheiat.
Iar atmosfera în general veselă a pregătirilor pentru Crăciun&Revelion mai este perturbată, punctual, doar pe 29 decembrie, prin trecerea „dincolo” a marelui Pele… Pe vremea când el făcea istorie pe terenul de fotbal, termenul de „galactic”, atât de folosit astăzi pentru unii care nu-i ajung nici la jambiere, nu se inventase încă, așa că Pele a rămas, până la sfârșit, modest, la „dăcât” rege.
În forfota domestică și generală, anul 2023 bate, nerăbdător, la ușă…
P.S. În fotografie, între baronul Samuel von Brukenthal și umanistul Stephan Ludwig Roth, veți aprecia prezența unui sas bine-cunoscut și CU ADEVĂRAT DERUTAT!
(The End)

Autor: Luminiţa Arhire