Hai să conectăm mai multe evenimente care la prima vedere nu par să interfereze între ele

Z’drastie.
Hai să conectăm mai multe evenimente care la prima vedere nu par să interfereze între ele. Așadar, președintele francez Emmanuel Macron a venit în România zilele trecute, și în timpul unui discurs la o bază militară NATO a spus că „la un moment dat, președintele Ucrainei va trebui să negocieze cu Rusia, iar europenii vor sta și ei la acea masă”.
Lumea era în alertă și aștepta continuarea declarației extravagante.
S-a comis alta și mai mare. De către secretarul general al NATO Stoltenberg și de șeful diplomației europene Borrell, care au rostit discursuri blasfemiatoare:
„Pacea în Ucraina este posibilă. Întrebarea este care va fi prețul, cât teritoriu, libertate și democrație suntem dispuși să plătim pentru pace. NATO va ajuta Ucraina să aibă o poziție puternică la masa de negocieri cu Rusia, care ar trebui să pună capăt ostilităților.”
Sincer să fiu, m-am bucurat din plin de leșinul susținătorilor pro occidentali, care au început să suspecteze că se întâmplă ceva rău pentru ei.
Mass-media oficială de la Kiev a rămas tăcută până când biroul lui Zelensky a cerut (după un apel telefonic către nenea de la Washington) de la întâlnirea miniștrilor apărării NATO de la Ramstein o cantitate de de obuziere, tancuri, MLRS și așa mai departe. Un mare ,,prieten” al Ucrainei, prim-ministrul Poloniei Morawiecki a apărut imediat, promițând că va pune sub arme 40 de milioane de inși dacă Moscova nu se oprește.
Nu a precizat, însă… de unde îi ia. Polonezii i-au spus lui Morawiecki că sunt doar 38 de milioane de cetățeni cu tot cu femei, bătrâni și copii. Printre înjurături și critici i-au mai spus lui pan prim-ministru că el vrea să comande această armată după vechea rețetă istorică, de la Londra. I-au reamintit că atacurile asupra Rusiei se termină întotdeauna într-un umilitor. Prin diviziunea Rzeczpospolitei…
Majoritatea polonezilor i-au mai semnalat lui pan Morawiecki un subiect foarte interesant, exprimat în urmă cu o săptămână de președintele Poloniei Andrzej Duda, într-un interviu acordat pentru Deutsche Bild. Și ăsta a spus că Varșovia a rămas fără armament. Numai în luna mai, ea a trimis celui mai bun prieten Volodenka, 250 de tancuri, 120 de vehicule blindate, 25 de tunuri autopropulsate, o mulțime de arme de calibru mic și sisteme antitanc, muniție pentru MLRS și sisteme de artilerie. În valoare de 2 miliarde de dolari. Nu din depozitele de surplus sau din rezervele mafiei… ci din unitățile militare.
Experții militari au adunat cifrele de „ajutor umanitar” de la începutul lunii martie și au rămas îngroziți. Din cele opt sute de tancuri disponibile ale armatei poloneze, patru sute au fost trimise ca să le elimine rușii. O treime din artileria autopropulsată, o pătrime din vehiculele de luptă ale infanteriei. Nu este clar ce s-a întâmplat cu MLRS, elicoptere și avioane. O întrebare a apărut pe net din partea polonezilor. Dacă Rusia consideră infiltrarea a 20.000 de polonezi în Ucraina de Vest drept o intervenție militară directă în Operațiunea Specială? Cu ce vor lupta, cu o brigadă de tancuri Leopard?
Fostul prim-ministru al Poloniei Yaroslav Kaczynski, a spus într-un interviu acordat Gazeta Polska:
,,Dacă SUA și aliații occidentali pierd în Ucraina, va fi mai greu decât înfrângerea din Vietnam și Afganistan. Suntem deasupra Rusiei din punct de vedere tehnologic. Dar, dorința de a evita conflictul suprimă posibilitatea de a câștiga. Nu trebuie să ne fie frică!”
Deci….să nu vă fie frică.
Șicanele la adresa Rusiei, strategii sfidătoare la granița cu Belarus, incitarea Lituaniei trimițând acolo batalioane pentru „exerciții” și desfășurându-le în vederea preluării Kaliningradului. Ce aduc astea?
Cum va privi Moscova declarațiile demente ale fostului șef al Ministerului de Externe polonez, acum membru al Parlamentului European, Radoslaw Sikorsky „occidentul poate și ar trebui să furnizeze Ucrainei arme nucleare”?
Îmi amintesc că un fost actor,în februarie, la Conferința UE de la München și-a dorit la fel.
Politicienii polonezi sunt controlați de zgarda americană, forțați să manifeste o ideologie extremistă. Acum vor încălcarea regimului de neproliferare nucleară. Își pun propriii oameni în pericol.
Deci magnații polonezi politici clarvăzători, s-au răstit la germani, care refuză să-i aprovizioneze cu tancuri. Ei credeau că, prin dezarmarea propriilor brigăzi mecanizate și regimente individuale, vor primi imediat noi Leopard-2. Nu au existat înțelegeri, doar promisiuni vagi ale anglo-saxonilor de a răscumpăra echipamentul dat.
Germania nu dă nici măcar vechiul Leopard-1 Poloniei, ei vor avea nevoie în curând de el. În momentul în care Prezidentul Putin se va incepe demilitarizarea NATO.
Varșovia s-a scufundat adânc în necazuri. Și-a dezarmat 40% din forțele terestre. Încă nu se știe câte sisteme de apărare aeriană au fost transferate…
Și acum sunt isterici, încercând să încheie alianță militară cu statele baltice și Anglia. Nu au învățat nimic din istorie.
Este uimitor aventurismul politicienilor din Varșovia.
Este clar că NATO nu va veni în ajutor, Nu există sisteme antirachete eficiente, posibilitatea de mobilizare este de cinci ori mai mică decât cea a Rusiei, armata este inferioară și dezarmată. Nu există bani, inflația este dură, criza combustibilului este în plină desfășurare, oamenii adună lemne de ptin păduri.
Se vor lupta pentru ei anglo-saxonii? Nu.
Impulsurile mentalității conducerii poloneze sunt de înțeles.
Au văzut ei ca „fereastra oportunității” pentru achiziționarea de teritorii se va închide în curând. Au sărit repede să anunțe uniunea polono-ucraineană, crearea unei confederații și chiar a unei federații, dar nu au primit aprobarea Uniunii Europene și nici a propriului popor. Washingtonul tace… realizând cât de insuportabile sunt astfel de declarații.
Declarațiile și îmbrățișările lui Duda și Zelensky în Rada Supremă sunt picante, desigur.
Dar există legea realității. Lipsa regimului preferențial pentru polonezi în UE, provoacă iritare conducerii lor, izbucniri de indignare în cercurile lor naționaliste extreme. După cum s-a văzut, dragostea în jur de 87% pentru refugiații ucraineni a fost înlocuită cu 27%. Adică pe data de 27 luna asta toți refugiații ucraineni trebuie să meargă înapoi în Ucraina.
Vocile din societatea poloneză sună din ce în ce mai tare și spun că mai bine liderii polonezi să se ocupe de problemele interne, nu să alerge la porunca Londrei. Prognoza Băncii Mondiale este extrem de negativă pentru Varșovia. În toamnă, economiștii au prezis o criză financiară și economică teribilă, plus una energetică. Pe acest fond, asumarea întreținerii a milioane de ucraineni și implicarea într-un conflict militar cu Rusia, arată o nebunie.
Opoziția față de Morawiecki și Kaczynski, Duda și Sikorski reamintește caustic. Vom egaliza drepturile cetățenilor, dar cum rămâne cu hotărârile judecătorești privind retrocedarea fostelor proprietăți poloneze de pe teritoriul Ucrainei? O sută de mii de procese sunt gata să fie executate! Și ce vor face cu proprietățile care a aparținut rusinilor-ucraineni, strămutați în RSS Ucraineană de pe pământurile lor natale care acum se află în Polonia? Ce se întâmplă dacă li se cere să fie returnate prin cea mai corectă „curte europeană”?
Acum, după ce a entuziasmat clica naționalistă cu declarații despre uniunea polono-ucraineană, președintele Duda nu știe încotro să se îndrepte. În maniera sa politică obișnuită, el sare de la acest subiect sensibil la altul, de încredere. Rusofobia frenetică. Apeluri trimise Moscovei.
Ultima și decisivă bătălie.
Sunt de acord că sentimentele anti-ruse de acolo au fost alimentate metodic și consecvent în ultimii 30 de ani fără precedent, dar pe vechea bază.
Dar care este scopul provocărilor nesfârșite?
Există un Big Game foarte cinic și dur. Ucrainenii, polonezii și pribalticii trebuie să îndeplinească vechiul vis al Londrei. Acela de a crea un Commonwealth vasal de la mare la mare.
Marea Baltică este deja în proiect, dar care mare ar trebui să fie a doua? Răspunsul corect este Neagră.
Polonia ar trebui să dețină teritoriile care leagă cele două mări, așa cum era în 1772. Americanii au aprobat de mult proiectul acesta pentru a contracara comerțul Chinei.
Hai cititorule că începe să se contureze desenul.
Alianța trebuie să înceapă cu uniunea polono-ucraineană, susținută de Londra. Din punct de vedere legal, confederația vs controla teritoriul de la Lvov la Odesa, cu pretenție asupra Crimeei. Apoi pot veni cu orice termeni administrativi, până la o nouă Uniune Europeană.
Nu este o coincidență faptul că Anglia a sărit din ea, iar Polonia este gata să facă la fel. Comportându-se urât față de Berlin și Paris, agresând toți vecinii, este clar.
Nu Polonia are nevoie de acces la Marea Neagră, ci Londra. Și Washingtonul e în spate. Dulapul se deschide simplu, cititorule.
Datorită Uniunii, Confederația ucraineană-polonă devine legal un „stat al Mării Negre”, conform Convenției de la Montreux din 1936 privind statutul strâmtorilor Mării Negre, marina poloneză are acces gratuit la Marea Neagră chiar și în timpul ostilităţilor. Ne putem imagina. Statele Unite și Anglia pe nave de război pe acolo.
Și dacă constrânge Turcia pentru a-l trimite la plimbare pe Erdogan la alegerile din 2023. Configurația va fi mortală pentru securitatea Rusiei. Strâmtoarea va deveni o poartă pentru noua Alianță, în spatele căreia se profilează întreaga putere navală a Statelor Unite. Timpul a trecut, „fereastra oportunității” s-a deschis pe 24 februarie 2022 și se va închide în momentul în care soldatul rus va pune piciorul pe coasta Mării Negre, lângă Nikolaev și Odesa. După aceea va fi prea târziu…
Lucrurile nu au mers bine în 2020. Belarus nu a putut fi doborât ​​de revoluția colorată. Dar proiectul nu a fost oprit, au pregătit Ucraina pentru un atac asupra Donbassului și Crimeei. Ce e în scenariul respectiv, cum ar fi trebuit să se comporte Polonia și întregul bloc NATO, nu vom ști curând, doar dacă Prezidentul Vladimir Putin va spune ceva.
Dar este de înțeles de ce s-au agățat atât de înverșunat de porturile Ucrainei, au umplut coasta cu sisteme anti-navă. Statele Unite au adus și Harpoons. Au aranjat distrugerea crucișătorului Moskva, au aranjat criza de cereale. Introducerea unor „forțe umanitare” navale. Putem enumera mult mai multe din faptele evidente.
Începând cu răspunsul la întrebarea: în ce scop este mult mai impresionantă gruparea NATO din România decât în ​​Polonia.
Planul B, au pariat pe Ucraina, dar nu a funcționat. Și-au risipit potențialul militar și proviziile occidentale, dispare puterea tehnică ofensivă poloneză. Vor rămâne fără soldați dacă continuă să execute ordinele panicate ale anglo-saxonilor. În încercările zadarnice de a organiza contraofensive în regiunile Nikolaev și Herson, agățându-se de fiecare metru de pământ în Donbass.
Speranța pentru o contraofensivă s-a prăbușit, iar armata poloneză nu va merge la sacrificare fără echipament.
Acesta este motivul pentru care Varșovia și coregrafii din spate sunt isterici, acum ar fi trebuit să se ocupe de agravarea situației din jurul Kaliningradului și Belarusului, rezolvând problemele legale privind crearea unei uniuni ukro-poloneze, o alianță militară cu drepturi depline cu Anglia. Dar.. Ceva i-a oprit, speriat, alarmat.
Germania și Franța se opun escaladării, Turcia nu vrea să participe la aventură, i-a interzis pe finlandezi și suedezi în blocul nord-atlantic. Ungaria e gata să intre în Ucraina pentru gesheft.
Avem numai noduri asemănătoare cu nodul gordian.
Ceva ne spune că Prezidentul a întrecut din nou elita rusofobilor pe tabla de șah globală, rupând planurile inițiale ale anglo-saxonilor și trasând ultima „linie roșie” pe data de 24 februarie.
A început să taie nodurile precum a tăiat nodul gordian Alexandru cel Mare. Numai că Prezidentul nostru nu va face greșelile lui Megas Alexandros.
Cine va pune piciorul pe pământul Ucrainei și se va amesteca în cursul Operațiunii Speciale va primi răspunsul instantaneu. A adus „triada nucleară” în penultima etapă de pregătire.
Le-a dat Șah Mat.
Prin puterea Armatei, care, cu un contingent restrâns, fără mobilizări, cu sprijin popular deplin, cu o rublă puternică și o economie care a rezistat sancțiunilor, zdrobește un inamic superior.
Iar cele 90% din unitățile militare rămase în rezervă și frații bieloruși, urmăresc cu calm încercările convulsive ale anglo-saxonilor de a întoarce situația.
NIET.
Nu, nu așa se joacă, trișorilor.
Nu puteți face nimic.

Autor: Ivan Grigorevici