Analize și opinii

Vom trăi mai mult, dar economia va suferi

imagine-articol-1Ultimul recensământ al populaţiei din România, care a fost derulat în 2011, scoate la iveală realităţi mai crude decât cele pe care le percepem. Populaţia este tot mai bătrână, numărul cotizanţilor la fondurile de pensii este tot mai mic, iar orizontul este unul sumbru pentru cei care vor ieşi la pensie în 15-20 de ani.

Cel mai critic moment va fi în perioada 2030-2035, când sunt aşteptaţi să iasă la pensie cei care s-au născut în perioada 1967-1972, în urma decretului dictat de fostul şef al statului la acea vreme, Nicolae Ceauşescu. Această politică nu a fost continuată în anii următori, iar perioada post-decembristă este şi mai slabă la capitolul spor natural. Un studiu realizat de BCR relevă perspective deloc încurajatoare şi pentru cei care de-abia au intrat în câmpul muncii, mai ales în condiţiile în care România se confruntă cu un spor natural negativ. “Scăderea populaţiei şi îmbătrânirea acesteia produc trei efecte economice majore – încetinirea creşterii economice, menţinerea dependenţei României de capitalurile străine şi creşterea presiunii asupra bugetului de stat pe termen lung, a declarat Eugen Sinca, analist-şef BCR, cu ocazia prezentării Raportului “Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei în România”.

Potrivit raportului, unul din şapte români are peste 65 de ani în prezent, iar în lipsa unei îmbunătăţiri rapide a natalităţii, unul din cinci români va avea peste 65 de ani în anul 2030. Pe trendul actual, dacă nu se va înregistra o schimbare pozitivă a sporului natural, în 2060 raportul va ajunge la unul din trei.

Asta înseamnă că efortul celor care se vor afla în câmpul muncii la acea vreme va fi semnificativ mai mare decât “stresul” la care sunt supuşi salariaţii din ziua de azi.
Îmbătrânirea populaţiei ocupate este mult mai accentuată în agricultură, unde 1/3 din persoanele ocupate au peste 55 de ani în momentul actual.

“Evoluţia atipică a numărului de naşteri din perioada 1967-1970 va amplifica presiunea asupra sistemelor publice de sănătate şi pensii în jurul anului 2035, ceea ce impune reformarea rapidă a sistemului de sănătate prin cooptarea furnizorilor privaţi de servicii medicale şi menţinerea reformelor-cheie deja implementate în cadrul sistemului de pensii”, a adăugat Eugen Sinca.
În 1990, la fiecare salariat existau 0,4 pensionari. Raportul s-a inversat începând din 1998, iar în prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari. La orizontul anului 2060 la fiecare salariat vor fi 1,5 pensionari.

Economisirea este singura şansă de bătrâneţi liniştite, dar de unde?

În aceste condiţii, analistul BCR consideră că economisirea individuală a fiecăruia dintre noi devine astfel o necesitate majoră pentru asigurarea resurselor financiare la bătrâneţe. “În caz contrar, ne vom confrunta cu o reducere abruptă a resurselor financiare după momentul pensionării şi implicit o schimbare a standardului de viaţă, pe care nu multe persoane sunt dispuse să o accepte. În prezent, numai 9% din pensionarii români îşi permit o vacanţă de o săptămână pe an departe de casă, faţă de 76% din pensionarii germani”, a precizat Eugen Sinca.

Analistul consideră că stimularea economisirii populaţiei este esenţială pentru reducerea dependenţei României de fluxurile externe de capital şi finanţarea internă a creşterii economice – depozite bancare clasice, fonduri de pensii private, fonduri de investiţii cu diverse grade de risc, asigurări de viaţă cu o componentă investiţională, obligaţiuni de stat, piaţă de capital.
“România are în continuare un deficit de cont curent mare în raport cu noul set de indicatori de evaluare a vulnerabilităţii macroeconomice la nivelul Uniunii Europene care solicită o valoare cuprinsă între -4% şi +6% din PIB în ultimii trei ani. Politicile de restrângere a creditului de consum în valută sunt justificate în acest context”, se mai arată în raportul BCR.
Din păcate, până şi cei de la BCR au constatat că activele financiare ale unui român sunt mult mai mici decât cele ale altor cetăţeni din alte state europene. De exemplu, sunt de 13 ori mai mici decât cele ale unui german. Mai mult, în structura activelor financiare a românilor dominante sunt activele nelichide, ceea ce ridică probleme majore cu privire la resursele financiare care pot fi utilizate la bătrâneţe.

Îngrijorătoare sunt şi datele actuale, care arată că, în 2011, 29% din populaţia totală a României era afectată de sărăcie materială severă, ceea ce denotă un potenţial extrem de redus de economisire, pentru o populaţie care abia îşi duce traiul de zi cu zi.

Statul ar economisi mai mult prin combaterea evaziunii decât printr-o fiscalitate ridicată

Una dintre consecinţele îmbătrânirii şi reducerii populaţiei totale este presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, atât pe partea de venituri prin afectarea creşterii economice cât şi pe partea de cheltuieli, prin majorarea cheltuielilor pentru asistenţa socială şi de sănătate.

Autorii raportului BCR sunt de părere că orice creştere a cheltuielilor publice pentru protecţie socială peste nivelul actual poate avea loc numai în condiţiile în care are loc şi o creştere a ponderii veniturilor bugetare în Produs Intern Brut (PIB), care sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, la 32,9% din PIB în 2011. “Creşterea veniturilor bugetare în PIB trebuie să se facă prin intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale şi nu prin majorarea fiscalităţii, care ar degrada mediul de afaceri”, se mai arată în raportul citat.

Reforma sistemului public de pensii deja începută este un pas în direcţia corectă, mai menţionează autorii studiului, care mai spun că eforturile trebuie continuate cu reforma sistemului public de sănătate după un model relativ similar.

Să ne bucurăm că nu suntem singurii?

Raportul subliniază şi faptul că îmbătrânirea populaţiei nu este doar o caracteristică a României, ci este un fenomen global ce afectează îndeosebi ţările dezvoltate din punct de vedere economic.

Ce este grav pentru România este faptul că, pe lângă acest fenomen, România se va confrunta în continuare cu o scădere a numărului total de locuitori, chiar dacă sporul natural negativ va fi mai atenuat faţă de cel consemnat între 2002 şi 2011. Totuşi, vestea bună ar fi că este aşteptată o reducere în următorii ani a migraţiei românilor spre alte ţări membre ale Uniunii Europene.
În prezent, România se află în top 5 state membre UE, alături de Slovacia, Polonia, Letonia şi Slovenia, în ceea ce priveşte ritmul accelerat de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii. Media vârstei populaţiei totale va ajunge la 46 de ani în 2030 şi 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011.

Raportul se bazează pe cele mai recente date cu privire la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011 şi publicate de Institutul Naţional de Statistică în data de 24 august 2012, coroborate cu rezultate preliminare ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2011. Din aceste motive, autorii studiului consideră că rezultatele finale ale acestui recensământ vor fi publicate ulterior.

Ipotezele privind evoluţia structurii pe vârste şi a numărului total al populaţiei României corespund unui scenariu moderat al autorilor acestui raport.

Adrian Ungureanu

sursA: curierulnational.ro

Abonează-te la newsletter