Analize și opinii

USL 2.0 – varianta cu Ponta, Dragnea și Tăriceanu

USL a fost cea mai importantă și benefică formulă de conducere a României în cei 26 de ani de democrație. Anii ’90 au fost un amestec de democrație și comunism.  A urmat apoi  perioada 1996-2000 în care am văzut că libertatea de exprimare nu are nicio valoare dacă nu este însoțită și de o libertate a mijloacelor de trai. Am ajuns în 2000-2004, perioadă în care România a făcut demersurile pentru aderarea la UE și am intrat în NATO. Din 2004 în 2012 am fost, din nou, amăgiți de visul european. Am semnat tratate și obligații, am invadat Europa cu imigranți, ne-am umilit, ne-am strigat în stradă drepturile, am luptat pentru Roșia Montană, dar am sfârșit prin a pierde 25% din salarii, iar România s-a ales cu 20 de miliarde datorie la FMI.

07-tariceanu-ponta-lib-465x390

Pe fondul acestui climat a apărut USL. O construcție ciudată, căreia foarte puțini îi dădeau șanse de reușită. Uniunea Social Liberală – o contradicție în termeni care totuși în România a prins și nu numai că a prins, dar chiar a avut succes, atât în alegeri cât și în ceea ce privește creșterea economică.

Victor Ponta, Crin Antonescu, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au reușit să dea jos un sistem monstruos. În șase ani, Traian Băsescu reușise să crezee un sistem de putere care controla totul. De la directorii de școală la directorii SRI, de la mass-media la intelectuali. Și totuși, USL a reușit să câștige zdrobitor alegerile din 2012, dar ca orice minune românească, această construcție nu a rezistat, iar în 2014 lucrurile s-au stricat iremediabil.

USL 2.0 după alegerile de la finalul anului?

În momentul de față, România este condusă de un guvern numit nu ales, fără pic de legitimitate. Președintele este într-un concediu perpetuu, iar instituțiile de forță au scăpat de sub control. Europa este în haos din cauza imigranților și a terorismului, iar clasa politică românească nu poate produce lideri noi. De frică să nu piardă controlul, sistemul se folosește de instituțiile de forță pentru a faulta pontențialii lideri politici. Antonescu a fost scos din schemă, Dragnea a primit doi ani cu suspendare pentru că a chemat lumea să voteze, iar Tăriceanu și Ponta sunt vizați de dosare care au probe mai mult decât îndoielnice.

Contextul este destul de apropiat de cel din 2012. România este iar într-o perioadă de scădere economică. Sistemul creat de Băsescu a revenit mai puternic, mai bine așezat și mai axat pe menținerea pârghiilor puterii. Pentru crearea unui nou USL este nevoie doar de renunțarea la orgoliu. Liderii politici care pot schimba acest sistem sunt datori atât nouă cetățenilor cât și lor înșiși să renunțe la orgoliile deșarte și să construiască un proiect prin care România să crească.

Este Victor Ponta viitorul premier al României?

Este evident că Victor Ponta este cel mai important personaj din spațiul politic românesc. Are notorietate, are experiență și mai ales un public al lui. Disensiunile dintre el și Dragnea sunt evidente, dar singura speranță a PSD-ului în contextul actual este Victor Ponta.

Victor Ponta nu mai este liderul de facto al PSD dar este încă liderul informal al partidului. Primarii și-au făcut afișe în campanie cu Ponta pentru că el este locomotiva electorală a PSD. Cheia succesului la alegerile din acest an este anunțarea cât mai rapidă a guvernului PSD+ALDE cu Victor Ponta premier. Această formulă poate reedita victoria din 2012 și este și o reparație morală pentru modul în care a căzut guvernul Ponta, ales de 7 milioane de români la nivel național și dat jos de 50.000 de hipsteri la București.

Autor: Alexandru David

Despre autor

contribuitor

comentariu

Adauga un comentariu

  • Degeaba va străduiți voi să-l ridicați în slăvi pe Ponta, este terminat d.p.d.v. politic. Ponta, Dragnea și Tăriceanu nu mai sunt lideri acceptabili pentru România. Nu vor fi acceptați de Europa ca interlocutori valabili. Țara noastră are nevoie de lideri respectabili care să o reprezinte cu demnitate. Cei care au ronțăit politica 26 ani să se dea la o parte. Există și români demni care pot fi puși în fruntea țării. Cei trei ne-au arătat de ce sunt în stare. Cu ei vom avea tot ce am avut pănă acum. Nu-i mai vrem!