Funcția de asistent al secretarului de Stat al SUA pentru Afaceri Europene și Eurasiatice este una privită cu mare atenție la Bruxelles, în capitalele țărilor central și est-europene membre UE și in statele estice ce gravitează pe orbita SUA în speranța primirii în NATO. La centru, acești oficiali sunt văzuți drept critici ai integrării europene în jurul Franței și Germaniei. La periferia UE, ei sunt fie ”Zeus”, fie au capacitatea de a provoca revelații magistraților și politicienilor.
Prin urmare, este important de urmărit orice referire a unui asemenea oficial la Europa, mai cu seamă la Europa de Est. La finalul săptămânii trecute, actualul asistent al secretarului de Stat al SUA pentru Afaceri Europene si Eurasiatice, Wess Mitchell, a vorbit despre strategia SUA în aceasta zona împotriva influenței Rusiei și Chinei, la un eveniment al think tank-ului Atlantic Council, cunoscut, recent, pentru parteneriatul cu Facebook pentru contracararea ”știrilor flase” plantate de Rusia.
Europa trebuie să aleagă tabăra: SUA sau China
Printre rânduri, Wess Mitchell le-a transmis europenilor că trebuie să se hotărască repede în ce tabără joacă – cea americană sau cea sino-rusă. Le-a transmis că SUA vor să se reducă dependența energetică de Rusia și, implicit, să se reduca concurența rusă pentru gazele lichefiate pe care administrația Trump dorește să le exporte în Europa. Le-a transmis că SUA nu pot accepta ”autonomia strategică” propusă recent de președintele Franței și nici fonduri europene pentru achiziții de arme ”made in EU”, cum prevede Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO). Cel mult, SUA pot accepta asemenea inițiative, însă așa cum sunt aplicate de România, care a semnat PESCO, dar la scurt timp a cumpărat sisteme Patriot ”made in US”. Mitchell le-a transmis europenilor nemulțumirea față de politica duplicitară și mercantilă a Germaniei în raport cu Rusia și China, nemulțumirea față de proiectele integraționiste ale Franței, câtă vreme Marea Britanie, până acum pionul SUA în UE, nu va mai face parte din proiect. Mitchell a subliniat importanța statelor națiune suverane, semnalând că SUA se vor baza pe pozițiile pro-americane ale noilor state membre NATO, recompensându-le cu mângâierea orgoliului suveranității in raport cu UE. Pe scurt, SUA lui Trump nu mai acceptă ieșirea din front a europenilor.
Un atac la UE
Fără să numească Uniunea Europeană măcar o dată, Mitchell lansat un atac la adresa Bruxellesului, susținând importanța statelor națiune suverane. ”În Vest, mulți au trecut cu vederea importanța fundamentală a statului națiune și a suveranității, care este, alături de dreptul natural, sursa fundamentală din care izvorăște legitimitatea politică. Instituțiile internaționale au ajuns să fie văzute ca scopuri în sine și nu instrumente care să aducă securitatea și relevanța în viața cetățenilor. Realitățile strategice pe care au fost construite instituțiile internaționale postbelice au început să se schimbe peste tot”, a spus Mitchell la Washington, cu referire la modul abulic în care Vestul a tratat competiția cu Rusia și China în Europa Centrală și de Est. ”Vestul a vorbit prea mult despre instituțiile internaționale fără să recunoască că autoritatea acestora și legitimitatea lor vine de la statul națiune. Democrația rezidă în statul natiune”, a spus oficialul SUA.
Oportunități pentru regimurile din România, Ungaria, Polonia
Cu câteva zile înainte de discursul lui Mitchell, site-ul BuzzFeed publica o analiză în care arăta că oficialul SUA a îngropat politica administrației Obama de penalizare a încălcărilor drepturilor și libertăților în Ungaria, spre exemplu, preferând să vadă guvernele autoritare din Europa Centrală și de Est mai degraba ca parteneri decât ca paria la nivel diplomatic. De altfel, Mitchel s-a întâlnit în SUA cu ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto și, la scurt timp, SUA au amânat un grant de 700.000 de dolari pentru presa independentă din Ungaria. Apoi, SUA nu mai sunt preocupate de situația imigranților și politica antimigrație ți eurosceptică a Ungariei, ci preferă să treacă cu vederea aceste aspecte, pentru a-l recâștiga de partea Washigtonului pe premierul Viktor Orban. ”Pentru Mitchell totul este geopolitică”, spune un diplomat citat de BuzzFeed. ”Dacă Washingtonul vrea să oprească alunecarea Ungariei spre Rusia, atunci trebuie să readucă Budapesta aproape de Washington”.
Desigur, există și limite în această tactică, iar le țin de interesele energetice ale SUA și de corupție. În discursul său, Mitchell a arătat limpede că SUA no vor ca aliații din estul Europei să participe la gazoductul rus Trurkstream și nici să încheie contracte nucleare cu Rusia (cazul Ungariei). Apoi, Mitchell a spus: ”În țările Europei Centrale si de Est Rusia folosește tactici de manipulare în domeniul energiei, corupția și propaganda pentru a slăbi națiunile dinăuntru și a submina legăturile lor cu SUA”.
Mitchell a anunțat că SUA vor majora capitalul Overseas Private Investment Corporation de la 29 de miliarde, la 60 de miliarde de dolari, pentru a face fata competiției cu proiectele de investiții ale Chinei în Centrul și Estul Europei. Însă, a sugerat Mitchell, investițiile americane vor depinde de combaterea ”rețelelor de corupție și întreprinderi deținute de stat care corup sistemul în favoarea Chinei si Rusiei”. ”Asta creează un teren instabil pentru companiile americane”. Cu alte cuvinte, SUA doresc ”nivelarea” terenului pentru propriile companii și putem doar intui importanța unor legi precum cea a zăcămintelor din Marea Neagra, legea off-shore. Asemenea legi, precum și reducerea basculării spre Rusia a Ungariei sau acordurile Poloniei pentru cumpărarea de gaze lichefiate americane sau deschiderea unor baze militare permanente ale SUA pot cauționa regimuri central și est-europene care acum nu sunt deloc pe placul Bruxellesului.
“Zeus” de la Washington
Deși nerostit decât într-un cadrul semioficial, discursul lui Mitchell are greutatea dată de funcția sa actuala. La Bruxelles, deținătorii acestei funcții nu sunt neapărat bine văzuți. Să nu uităm că Victoria Nuland, ocupanta postului în ultimul mandat al președintelui Obama, a rămas cunoscută pentru o injurie la adresa UE într-o discuție cum ambasadorul SUA la Kiev, în timpul răsturnării fostului regim prorus, în 2014.
În țările estice, acești oficiali sunt recunoscuți deja printr-o serie de capacități de-a dreptul ”miraculoase”. În Kosovo, spre exemplu, ei sunt mai puternici decât Zeus. În 2012, ”Zeus” era ambasadorul SUA în Kosovo, Christopher Dell. ”Zeus” i-a luat atunci pe liderii politici kosovari şi, în cadrul unei întâlniri, le-a întins un plic în care se afla numele candidatului de compromis la președintie – necunoscuta de 36 de ani Atifete Jahjaga, scria Der Spiegel. Înțelegerea a fost ca aceasta să rămână în funcție noua luni. Când strategia ambasadorului s-a blocat, a intervenit asistentul al secretarului de Stat al SUA pentru Afaceri Europene si Eurasiatice, Philip Gordon. A fost suficient ca oficialul să meargă în Kosovo, pentru ca politicienii să aibă o revelație – Curtea Constituțională are dreptate și cvasinecuoascuta președintă trebuie să rămână în funcție cinci ani.
Revelații similare a produs Philip Gordon și în România, tot în 2012. A venit atunci îngrijorat de “slăbirea instituţiilor democratice”. La câteva ore, Curtea Constituţională avea să descopere „măreţia dreptului” şi să tranşeze în disputa suspendării preşedintelui într-o clipă, în favoarea lui Traian Băsescu, ceea ce nu reuşise în săptămâni întregi.
În ianuarie 2014 a urmat vizita succesoarei lui Gordon, Victoria Nuland. Cu doua zile înainte, vicepreședintele CSM și ministrul Justitiei au fost ”convocați” la ambasada SUA, pe teritoriu american, de un diplomat care nu avea rang ambasador. Vizita lui Nuland a fost considerată mai degrabă o inspecție. „Aceste vizite sunt plănuite, se poartă dialoguri între ministerele de Externe, se stabileşte un program, se stabilesc nişte scopuri, se negociază şi pe urmă se vine aici. Nu e România o colonie şi refuz această idee, că vine să inspecteze în România nivelul sau stadiul drepturilor omului, statului de drept şi a democraţiei”, spunea atunci Gyorgy Frunda, consilier al premierului de la acea vreme. Apoi, în octombrie 2014, înainte de prezidențialele din România, Nuland a ”lovit” într-un discurs la CEPA (Central Europe Strategy Forum, creat chiar de Wess Mitchell, succesorul ei în guvernul SUA): ”Aşa că astăzi îi întreb pe aceşti lideri: Cum puteţi dormi sub umbrela Articolului 5 al NATO noaptea, în timp ce ziua promovaţi „democraţia iliberală”, încurajaţi naţionalismul, impuneţi restricţii presei sau demonizaţi societatea civilă?! Pun aceeaşi întrebare şi în legătură cu cei care protejează oficialii corupţi de urmărirea judiciară, evitând Parlamentul atunci când este convenabil pentru ei sau fac afaceri care cresc dependenţa ţărilor lor de o sursă de energie în pofida politicii declarate de diversificare”.
Rămâne de văzut dacă Wess Mitchell prin al său discurs pe principilul ”polițistul bun- polițistul rău” anunță susținerea tacita a SUA pentru regimuri eurosceptice conduse de cei criticați de Victoria Nuland în partea noastră de Europa. După cum rămâne de văzut și care va fi prețul economic și strategic al unei asemenea cauționări, prețul jocului de-a suveranitatea, de-a euroscepticismul, proamericanismul, de-a marile corporatii, preț pe care îl vor plăti în cele din urmă cetățenii, cei despre care Mitchell însuși spunea în discursul său că trebuie să le fie oferită securitatea si relevanța.
Autor: Călin Marchievici
Sursa: Cotidianul
Adauga comentariu