Dacă nu este trădare, trebuie să fie prostie. Câteva declarații ale cercetătorului buzoian îi vor pune – măcar puțin – pe gânduri pe cei care le vor citi.
„Există, probabil, un interes ca România să fie slabă la acest capitol. În fiecare primăvară, cultivatorii români cumpără din străinătate doar pentru sere și solarii semințe de 25-30 milioane de euro. Iar tendința e în creștere. Suntem tributari importurilor, deși am putea să le dăm agricultorilor semințe românești”, spune Costel Vânătoru.
Semințele de ceapă sau varză de Buzău au ajuns să fie înregistrate în SUA sau China!
„Când mergem cu mașina pe marginea drumului vedem plăcuțe ale firmelor din afară care își etalează genetica lor. Nu mai sunt plăcuțe cu soiuri românești. România a devenit un poligon de testare a soiurilor, hibrizilor, a tehnologiilor, toate aduse de afară. Putem face și noi, cercetarea românească ceva, avem resurse genetice valoroase. Dar n-o putem face decât printr-o Bancă de Gene acreditată internațional”, adăuga Vânătoru.
Cercetătorul român atrăgea atenția în 2019 că România pierde enorm cu fiecare zi care trece, iar întârzirea/abandonarea înființării Băncii de Gene de la Buzău e o mare eroare.
„Și șase bănci de gene dacă am avea în România ar fi puține. Am fi bogați, am arăta în lume că suntem puternici, am avea hrana viitorului pusă la adăpost”, spunea Vânătoru în Parlament.
„Celebra ceapă de Buzău, înregistrată în SUA! Am luat 50 de semințe de la ei”
Alături de Galați, Dâmbovița și Argeș, Buzăul este unul din cele mai importante bazine legumicole din țară.
În 2019 Vânătoru a „mișcat” puțin opinia publică românească prezentând în Parlament un caz cât se poate de rușinos pentru România.
„Domnilor deputați, domnilor reprezentanți ai guvernului. Știți ce am în acest pliculeț? Sunt semințe ale celebrei cepe de Buzău. Dar știți ce scrie pe plic? New York, SUA, Cornell University. Aflați, domnilor, că noi românii nu am fost în stare să înregistrăm ca brand românesc ceapa de Buzău. Au făcut-o însă alții. I-am rugat pe americani să-mi dea și mie câteva semințe originale. Mi-au dat 50 de semințe cu drept de utilizare. Vă dați seama ce umilință. Cum te simți ca român, nu zic ca cercetător, într-o astfel de situație?”, a spus Vânătoru.
Cercetătorul buzoian mai avea în mână plicuri cu alte semințe ale unor soiuri românești înregistrate în străinătate.
„Uitați aici dovleacul Danubiana. Și aici tomatele țigănești. Ambele înregistrate în Germania. Și aici varza de Buzău în China. Iar exemplele sunt multe. Patrimoniul genetic al plantelor din România e luat de alții. Noi nu avem nimic. Și nu e vina străinilor, bravo lor. Ci a noastră a românilor că nu avem grijă, nu suntem în țară”.
Continuarea nu a spus-o în fața asistenței, ci reporterului pe hol. „De ce România nu înființează o bancă de gene? Pentru că nu vor unii. Aceia care la ieșirea din țară au în geamantane plicuri cu semințele soiurilor românești. Dacă România și-ar face bancă de gene și le-ar înregistra pe toate, ce-ar mai vinde ei?”.
Seamănă, nu-i așa, cu unul din miile de cazuri de trădare națională. Din păcate, chiar dacă lucrurile par limpezi și au fost făcute publice, România nu va fi în stare să reacționeze.
Banca de gene din Buzău, instituție cu un singur angajat
Proiectul înființării Băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale Buzău a rămas, însă, suspendat și în 2020
La mai bine de șase luni de la apariția ordonanței de înființare, instituția exista, teoretic, dar nu putea funcționa din lipsă de personal. Directorul unității, cercetătorul Costel Vânătoru, a cerut ministerului aprobarea angajării de personal, însă solicitarea i-a fost respinsă.
În septembrie 2019, fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, semna ordinul privind structura organizatorică a Băncii Naţionale de Gene pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale.
Organigrama noii unități din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rregionale (MADR) prevedea inițial 12 posturi pentru personal menit să asigure înființarea instituției.
Proiectul privind această bancă datează din 2017 şi constă în înfiinţarea la Buzău, cu o investiţie de aproximativ 6 milioane de euro, a unui centru în care să fie stocate toate soiurile de legume, plante medicinale şi aromatice, atât din ţară, cât şi din străinătate.
Obiectul principal de activitate îl reprezintă explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea, dezvoltarea şi conservarea resurselor fitogenetice şi va conserva în special patrimoniul genetic vegetal aflat în acest moment la Staţiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău şi pe cuprinsul ţării, care cuprinde peste 10.000 de soiuri de legume, plante medicinale şi aromatice.
Specialișii Stațiunii de cercetare din Buzău au recuperat seminţele şi pot fi plantate din nou, însă au nevoie de condiţii speciale de creştere dar mai ales de această bancă de gene.
Conform proiectului, Banca de Gene va funcţiona sub coordonarea specialiştilor de la Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău, ai cărei cercetători au deja rezultate deosebite şi în aclimatizarea unor specii de plante exotice, folosite în industria farmaceutică.
S-a ales Buzău pentru localizarea acestei bănci având în vedere tradiţia zonei, au spus inițiatorii proiectului. Este cel mai vechi bazin legumicol din ţară în care activează, din anul 1957, Staţiunea de Cercetare și Dezvoltare Legumicolă Buzău şi totodată prima unitate de cercetare de profil din România.
Banca de Gene a fost înființată doar pe hârtie
La șase luni după adoptarea hotărârii privind înfiinţarea Băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale Buzău, proiectul era suspendat.
Singurul funcționar al Băncii de resurse genetice, cercetătorul Costel Vânătoru, încearca în zadar să închege echipa care să pună unitatea în funcțiune.
„În contextul actual, când activitatea economică, atât a țării noastre, ct și a celortalte țări, este puternic afectată de efectele răspândirii infecțiilor generate de noul coronavirus, iar resursele sunt concentrate în special pe domenii ca sănătate, asigurări sociale, securitate națională, ocuparea posturilor vacante la nivelul instituțiilor publice este, în mare parte, amânată. Astfel, în prezent, solicitarea dumneavoastră de ocupare a unor posturi vacante nu poate fi aprobată”, se arată în răspunsul MADR primit de Costel Vânătoru.
Costel Vânătoru a fost îndepărtat din conducerea Băncii de Gene în noaptea de 12 spre 13 decembrie.
După schimbarea conducerii Ministerului Agriculturii, în decembrie 2019, cercetătorul Costel Vânătoru a fost îndepărtat de la conducerea Băncii de resurse genetice vegetale, unitate aflată în curs de organizare, şi înlocuit cu directorul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu.
Lipsa unei strategii de dezvoltare a fost principalul motiv pentru aducerea lui Chesnoiu de la AFIR în conducerea Băncii de Gene din Buzău, instituţie care „la acest moment este un proiect nefuncţional, fără să existe dotare tehnică, o strategie viabilă şi mai ales fără să ţină cont că există deja o Bancă de Gene la Suceava pe deplin funcţională”.
„Având în vedere că, din luna septembrie 2019, de când a luat fiinţă Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale Buzău şi până în prezent nu s-a primit strategia de dezvoltare a Băncii de Gene Buzău, aşa cum a fost prevăzut în articolul 5 din HG 690/2019, se aşteaptă de la noul director, Adrian Ionuţ Chesnoiu, să ducă la îndeplinire aceste prevederi”, scria în comunicatul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din decembrie 2019.
„Este un proiect pentru ţară, un proiect naţional, nu unul politic. Am fost demis. Dumnezeu le aranjează cum ştie el. Voi continua să fac cercetare”, declara Vânătoru după demitere.
La scurt timp, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a dat de înţeles într-un interviu pentru Agro TV că activitatea de la Banca de gene din Buzău nu ar trebui să stea într-un singur om. De asemenea, el a încercat să acrediteze ideea că, dacă în România mai exista o instituţie similară la Suceava, ar fi suficient pentru întreaga agricultură naţională.
La un moment dat, ministrul Adrian Oros punea sub semnul întrebării chiar existenţa Băncii de gene de la Buzău. El considera că mai indicată ar fi reabilitarea Băncii de gene de la Suceava, care deja există. Ministrul Agriculturii a mai spus că nu are nimic împotriva cercetătorului în legumicultură, dar că înfiinţarea unei bănci de gene la Buzău nu este o chestiune în regulă.
La sfârșitul anului trecut, Costel Vânătoru a fost repus în funcţie în urma presiunilor făcute în spaţiul public.
De atunci, Vânătoru încearcă în zadar să pună instituția pe picioare. „Un proiect precum Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale de la Buzău nu ar costa mai mult de șapte milioane de euro”, spune coordonatorul proiectului. „Ar putea fi identic cu proiectul similar din Salonic, care cam atât a costat”.
Sursa: anonimus.ro
Adauga comentariu