Ministrul Justitiei nu renunta la demiterea Procurorului General Augustin Lazar: „Am mari semne de intrebare cu privire la faptul ca in mecanismul asta sa ni se spuna: ‘Suspendati aplicarea legilor, suspendati procedura de revocare, opriti un proces de legiferare!’ Este cam mult si iese din tiparul acestui MCV… Romania trebuie sa aiba demnitatea de a legifera in acord cu legea fundamentala, cu specificul national, cu interesele romanilor”.
Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, nu renunta la procedura de revocare a lui Augustin Lazar din functia de Procuror General. Cel putin asta a dat de inteles miercuri, 14 noiembrie 2018, cand a avut si o luare de pozitie in care a demontat minciunile politrucilor de la Bruxelles continute in ultimul raport MCV (click aici pentru a citi).
Astfel, ministrul a amintit ca Parlamentul Romaniei este suveran in materie de legiferare si le-a reprosat celor de la Comisia Europeana dublul standard si criteriile de evaluare subrede pe care le folosesc cu privire la tara noastra.
In ceea ce-l priveste pe taica Lazar, Toader a subliniat caracterul strict facultativ al recomandarii continute in MCV in sensul renuntarii la revocarea Procurorului General, ministrul sugerand astfel ca UE nu poate sa anuleze procesul de revocare.
Nici Laura Kovesi, nici Augustin Zegrean nu au scapat de sagetile lui Tudorel Toader. In primul caz, ministrul a amintit ca in 2009 CSM a avizat negativ propunerea de numire a lui Kovesi ca Procuror General, dar avizul a fost strict consultativ. Mai departe, Toader i-a tinut public lui Zegrean o lectie de drept, ministrul amintindu-i ex-presedintelui CCR ca Romania nu este in niciun fel obligata sa respecte recomandarile MCV.
In alta ordine de idei, Tudorel Toader s-a aratat nemultumit de ultimul raport MCV, sustinand ca documentul „are iz politic”. Ministrul a pledat pentru „o evaluare riguroasa” a felului in care Mecanismul de Cooperare si Verificare i-a fost bagat pe gat Romaniei in 2006, precum si a motivelor pentru care s-au inmultit recomandarile din MCV: de la 4 in 2006 la 20 in 2018.
Redam cele mai importante declaratii ale lui Tudorel Toader:
Romania este si ramane atasata valorilor europene, Romania respecta standardele europene, dar in acelasi timp trebuie sa aiba demnitatea de a legifera in acord cu legea fundamentala (Constitutia), de a legifera in acord cu specificul national, de a legifera in acord cu interesele romanilor. Deci respectam standarde, dar legiferam in limite constitutionale pentru romani.
De cand sunt ministru al Justitiei, n-am lipsit de la nicio dezbatere. Toate explicatiile pentru cele 12 recomandari au trecut prin filtrul de la Ministerul Justitiei. De data aceasta, tind sa cred faptul ca raportul are iz politic, are multe interese, raportul foloseste standarde duble si se raporteaza la obiective mobile, miscatoare. Va amintesc un lucru: erau patru recomandari. Ulterior, din 4 au ajuns 12 recomandari. Acum s-au mai adaugat 8 – vom avea 20 de recomandari.
De ce mobile, de ce standard dublu? Pentru ca, spre exemplu, in 2012 era o masura legislativa (modificare la Legile Justitiei) privind competentele referitoare la actiunea disciplinara. Era bine? A fost apreciata masura? Se raporta la judecatori, la procurori? Ministrul Justitiei avea o competenta mai larga decat cea de a sesiza (n.r. Inspectia Judiciara) si era bine. Astazi, dupa 6 ani de zile, ministrul are doar competenta de a declansa actiunea de a sesiza Inspectia Judiciara, nu ia masuri, se raporteaza numai fata de procurori si iaca: nu mai este bine. Acelasi lucru nu poate sa fie bun in 2012 si sa nu fie bun in 2018”.
Kovesi si Zegrean
„Va mai dau un exemplu: nu cu multa vreme in urma, un procuror de rang inalt (n.r. – Laura Kovesi, numita in al doilea mandat de Procuror General, in 2009, cu aviz negativ de la CSM) era numit in functie cu un aviz negativ de la sectia de procurori. Si a fost bine: nimeni nu s-a revoltat, nimeni nu s-a ingrijorat, justitia n-a fost incalcata, independenta procurorilor a fost respectata. Astazi ni se cere nici mai mult, nici mai putin decat ca avizul Sectiei de procurori a CSM-ului sa devina unul obligatoriu, adica sa nu trecem peste un aviz negativ. Iarasi, la interval scurt de timp, putem observa abordari diferite.
Prin urmare, legiuitorul roman are aceasta libertate de a legifera. Sa nu spuneti dumneavoastra, sa nu spuna cineva ca o recomandare – indiferent a cui este ea – trece peste o decizie a Curtii Constitutionale. Semantica termenului arata ca recomandarea nu e obligatorie. M-as bucura ca sa retineti faptul ca sunt obligatorii standardele europene. Este obligatoriu procesul ireversibil de legiferare. Iar eu, cu voia dumneavoastra, n-as vrea sa raspund intrebarilor care sunt nepotrivite (nu ma refer la intrebarile dumneavoastra). De-asta nici n-am iesit aseara public: pentru ca foarte multi prind aceste momente mai incinse ca sa exprime parerile lor mai putin sau mai deloc documentate.
Spunea cineva (n.r. Augustin Zegrean) – care are studii juridice, evident, dar care n-avea acoperire in cele ce spunea – ca recomandarile Comisiei de la Venetia trebuie respectate cu prioritate fata de legea interna, facand referire la articolul 148 din Constitutie, care spune ca normele juridice din tratate, conventii la care Romania e parte trebuie aplicate cu prioritate fata de norma interna. Nu trebuie sa fii mare jurist, nici nu trebuie sa fii jurist sa intelegi faptul ca de la Bruxelles vine o comisie din 3-5 experti care stau de vorba, evalueaza si scriu ei acolo, fac raportul acela, formuleaza niste recomandari. Nu va imaginati ca 3-5 specialisti vin in Romania, fac niste recomandari, iar recomandarea lor devine mai puternica decat legea nationala, devine ca o norma dintr-un tratat / o conventie internationala. Repet: nu trebuie sa fii jurist sa stii ca expertii aia – cat sunt ei de experti – nu devin legiuitori cand vin in Romania sa ne evalueze, sa faca recomandari. Recomandarile lor stau la baza raportului final al Comisiei”.
Recomandarile MCV privind revocarea lui Lazar
Toate recomandarile au rolul lor. Noi ne uitam la fiecare recomandare in parte. Ii dam vocatia juridica pe care recomandarea o are. Sa nu va imaginati ca o recomandare poate sa aiba putere juridica (si imi asum ceea ce spun) peste legea nationala si peste o lege care e validata si explicata de Curtea Constitutionala, prin raportare – evident – la Constitutie. Raspunsul: da, le evaluam, le luam in considerare, le respectam prin aceasta grila, pentru ca eu personal (nu neaparat ca ministru; ca jurist) am mari semne de intrebare cu privire la faptul ca in recomandare, in mecanismul asta sa ni se spuna: ‘Suspendati aplicarea legilor, suspendati procedura de revocare, opriti un proces de legiferare!’ Este cam mult si iese din tiparul acestui MCV.
Cu mine personal n-a vorbit nimeni despre posibilitatea contestarii, desi la un post public pe care-l vad prezent aici am auzit ca s-a spus: ‘Ministrul Justitiei a refuzat’. Repet: cu mine n-a vorbit nimeni acest subiect. Daca va vorbi, voi raspunde.
Intai sa vedem daca (n.r. daca se va pune problema ca Guvernul sa conteste raportul MCV, eventual prin Tudorel Toader), sa vedem motivele, si daca voi fi eu ministrul Justitiei la momentul acela si mi se va cere, sigur voi reprezenta.
Mecanismul asta, MCV-ul, a fost instituit pe data de 13 decembrie 2006, la momentul in care, in baza actului de aderare, s-a adoptat decizia de instituire a mecanismului. Atunci, prin decizie, au fost stabilite obiectivele pe care Comisia le va monitoriza prin MCV si pe care Romania, treptat, progresiv, trebuie sa le atinga. Retineti: 13 decembrie 2006 – decizie de instituire a MCV-ului, cu obiective pe care Comisia sa le verifice. Este necesara o evaluare riguroasa a continutului deciziei de instituire a MCV-ului si a obiectivelor pe care astazi Comisia le urmareste. Trebuie de vazut, de pus fata-n fata decizia cu obiectivele de monitorizare prin MCV, si sa vedem daca obiectivele MCV-ului (care astazi au ajuns 20) raman in limitele deciziei din 13 decembrie 2006”.
Autor: Valentin Busuioc
Sursa: Luju
Adauga comentariu