Statul plătește factura la energie a multinaționalelor

Marii consumatori de energie electrică vor beneficia de o schemă de ajutor de stat de circa 330 de milioane de euro pentru a plăti o electricitate mai ieftină, fondurile provenind din comercializarea certificatelor de emisie C02, potrivit unei OUG adoptate la sfârșitul săptămânii trecute.



Motivul a fost scumpirea brutală a electricității, pe parcursul acestui an. Menționăm că marii consumatori de energie beneficiază deja de o scutire la achiziția de Certificate Verzi, sumă pe care cetățenii și micii consumatori o plătesc în factură, unde această componentă ste menționată distinct.

Ajutorul de stat va fi acordat beneficiarilor sub forma de granturi din sumele virate conform art. 10 alin. 1) din OUG nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, cu modificările și completările ulterioare, se arată în nota de fundamentare a actului normativ. Intensitatea ajutorului de stat acordat va fi 80% pentru costurile suportate in anul 2018 și 75% pentru costurile suportate în anii 2019 și 2020.

„Eu cred că este un lucru bun, riscam relocarea industriilor din aceste sectoare, cred că reuşim să venim în sprijinul industriilor respective şi reuşim să menţinem locurile de muncă în România, ceea ce este foarte important, şi să creştem competitivitatea industriei româneşti”, a spus Virgil Popescu, ministrul Economiei.

Sunt circa 170 de companii din 15 sectoare industriale, printre care producția de aluminiu, oțel, materiale plastice, cauciuc, sticlă, în subsidiar, producția de textile și extracția minereurilor feroase. În mare, sunt aceleași sectoare și aceleași companii energointensive care sunt deja într-o schemă de ajutor de stat, pe care, de această dată o suportăm cu toții(aproximativ 500 de milioane de euro anual), prin care sunt scutiți de la plata în factura la energie a certificatelor verzi.

Nume cunoscute, în general companii cu acționariat străin, precum Alro, Saint Gobain, Mittal Galați(cumpărată între timp de un alt indian), Continental , Michelin și alții. Se încadrează, în general, puține companii românești, și acelea fiind beneficiari marginali, pentru că marele consum energetic este la multinaționale. Bineînțeles, se detașează Alro Slatina, care singură asigură 7% din consumul național. Industria îngrășămintelor, în mare parte deținută de oameni de afaceri românia, este și ea pe listă, dar degeaba, pentru că energointensivitatea este minimă în acest sector. În schimb, chimia este mare consumatoare de gaze – 75% din costurile de producție reprezintă achiziția gazului. Din acest motiv, patronatul industriei, Nitrofosfor, a făcut apel către Guvern să se instituie o schemă de ajutor de stat și pentru marii procesatori de gaze, pentru că și ei au înregistrat costuri în creștere cu achiziția materiei prime și și gazul este tot energie. În fapt, chimia este mult mai intensivă în energia gaz decât sunt industriile mai sus menționate în electricitate.

 Beneficiarii

 Companiile industriale care au următoarele domenii de activitate:

1. Producția de aluminiu (Cod CAEN 2742);

2. Extracția mineralelor pentru industria chimică și a îngrășămintelor naturale (Cod CAEN 1430);

3. Fabricarea altor produse chimice anorganice (Cod CAEN 2413);

4. Producția de plumb, zinc și cositor (Cod CAEN 2743);

5. Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele (Cod CAEN 1810);

6. Producția de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje, inclusiv țevi de oțel fără sudură (Cod CAEN 2710);

7. Fabricarea hârtiei și a cartonului (Cod CAEN 2112);

8. Fabricarea îngrășămintelor și a produselor azotoase (Cod CAEN 2415);

9. Producția de cupru (Cod CAEN 2744);

10. Fabricarea altor produse chimice organice de bază (Cod CAEN 2414);

11. Filarea fibrelor tip bumbac (Cod CAEN 1711);

12. Fabricarea fibrelor sintetice și artificiale (Cod CAEN 2470);

13. Extracția minereurilor feroase (Cod CAEN 1310);

14. Următoarele subsectoare din cadrul sectorului Fabricarea materialelor plastice în forme primare (Cod CAEN 2416):

– Polietilena de joasă densitate (LDPE);

– Polietilena lineară de joasă densitate (LLDPE);

– Polietilena de înaltă densitate (HDPE);

– Polipropilenă (PP);

– Clorură de polivinil (PVC);

– Policarbonat (PC);

15. Următorul subsector din cadrul sectorului fabricării celulozei (Cod CAEN 2111):

– Pastă mecanică.

Autor: Mihai Soare

Sursa: Cotidianul