Dezvoltarea tehnologică a făcut ca să trăim într-o societate fară frontiere de comunicare. În acest moment, informția circulă sub diverse forme: ziare, radio, televiziune, internet, iar asta transformă lumea actuală într-o reţea globală interconectată. Acestă dezvoltarea deosebită a mass-mediei a dus la o dependență a populatiei față de noutăți. Am ajuns în stadiul în care o știre nu mai este importantă, dacă nu este breaking news, iar media hrănestește acestă dorință tot mai mare a oamenilor de informație, oferind orice altceva mai puțin informație. În acest moment, mass-media este cel mai eficient instrument de manipulare și propagandă. Fie că te convinge să cumperi un anumit tip de pastă de dinți, fie să votezi un partid sau altul, mass-media are un rol persuasiv foarte ridicat pentru marea majoritate a populației.
Analizând problema la scară globală, observăm mai multe centre de putere, care își propagă ideile prin mass-media. Astfel, unele canale sunt mai bune, cu un public mai larg și bine prinse de mesajul receptionat, alte au canale mai putin funcționale și un public limitat. La această oră, cele mai percutante mesaje la nivel mondial sunt cele din partea SUA. Washingtonul beneficiază de trusturile de presă BBC și CCN, care propagă, de cele mai multe ori, mesajele administrației americane. Deși, atât China, cât și Rusia (Russia Today și Vocea Rusiei) au încercat dezvoltarea unor platforme media care să le promoveze poziția la nivel internațional, piața mondială a mass-media este controlată de țările occidentale, în frunte cu Statele Unite.
Satelite mediatice trimise pe mapamond
Deoarece proiectele Russisa Today și Vocea Rusiei nu au avut succesul scontat (Russia Today este un post TV cu o vizibilitatea foarte mică la scară internatională, iar Vocea Rusiei este stigmatizat în majoritatea țărilor europene, fiind considerat o oficină a Kremlinului, care de cele mai multe ori face propagandă deșănțată) administrația rusă a început un nou proiect de comunicare la nivel internațional, Sputnik Press.
După evenimentele din Ucraina, Federația Rusă a ajuns la concluzia că a avut de suferit în conflictul cu Occidentul în primul rând din punct de vedere comunicațional. Evenimentele din Ucraina au fost relatate pe larg de posturile occidentale (favorabile NATO și UE), și chiar dacă și posturile rusești au tratat pe larg criza ucraineană, oferind propria variantă de adevăr, mesajele sale au fost mult mai putin percutante, deoarece canalele sale de comunicare (Vocea Rusiei, Russia Today) sunt mai puțin credibile și au o acoperire mai mică.
Din aceasta criză comunicațională s-a născut proiectul Sputnik (deși ideea unei agenții internaționale era mai de mult vehiculată la Kremlin, criza ucraineană a făcut ca proiectul Sputnik sa fie unul de o mai mare amploare), care se vrea un furnizor alternativ de știri și un radiodifuzor. În fiecare țară în care va fi prezent, Sputnik va avea un centru multimedia format dintr-un post de radio pentru publicul local, un site, o agenție de știri cu un conținut exclusiv și un centru de presă. Se preconizează că, în 2015, Sputnik va putea emite în 30 de limbi, din 130 de orașe. Acest efort comunicațional al Federației Ruse este menit să echilibreze piața mass-media și să promoveze punctele de vedere ale Moscovei la nivel internațional. Prin această platformă media, Rusia vrea să imprime ideea unei lumi multipolare, care după căderea comunismului a fost greu de vehiculat.
Propaganda multipolară
Cererea de informații despre evenimentele din Ucraina a atins apogeul după prăbusirea avionului Malaysia Airlines. Atât presa occidentală, cât și presa rusească au bombardat publicul cu informații despre vinovații pentru distrugerea avionului malaiesian. În acel moment, s-a văzut exact diferența puterii de propagare a mesajului american față de cel rusesc. De curând însă, dezvăluirile (*) jurnalistului german Udo Ulfkotte, redactor la ziarul “Frankfurter Allgemeine Zeitung”, unul dintre cele mai importante cotidiene germane, cum că ar fi fost 25 de ani pe ștatul de plată al CIA pentru a propaga mesaje proamericane, a zguduit toată presa occidentală. Dezvăluierea a stârnit un val de neîncredere a europenilor în propria mass-media. Acest lucru s-a petrecut cu precădere în Germania, fiind de notorietate scandalurile ascultărilor ilegale făcute de CIA pe teritoriul german și scăderea (**) încrederii germanilor în Statele Unite ca partener strategic.
Este evident că Rusia își dorește să-și crească puterea mediatică, în primul rând în Europa, iar lansarea Sputnik, în 2015, este foarte oportună. În acest moment, Kremlinul pare să aibă destui simpatizanți în Uniunea Europeană: în Ungaria, FIDESZ și Jobbik, în Franța, Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional, în Austria compania OMV, care are un parteneriat foarte avantajos cu Gazprom și chiar în Germnaia, unde relațiile economice foarte bune dintre cele două țări au dus la o percepție pozitivă a germanilor față de Rusia.
Pentru ca Sputnik să ajungă la nivelul trusturilor de presă occidentale, trebuie să prezinte în primul rând credibilitate. El va pleca cu un handicap după relativul insucces comunicațional avut de Rusia prin portalurile Russya Today și Vocea Rusiei. Dacă va reusi să capteze un public interesat de un nou punct de vedere, Sputnik se poate transforma treptat în contraponderea trusturilor occidentale.
*http://www.cotidianul.ro/cia-controleaza-global-retelele-mass-media-pentru-provocarea-unui-nou-razboi-mondial-249471/http://www.washingtonsblog.com/2014/10/leading-german-journalist-admits-cia-bribed-leaders-western-press.html
** http://www.mediafax.ro/externe/sondaj-increderea-germanilor-in-sua-erodata-in-urma-scandalurilor-de-spionaj-11644056
Autor: Cristi Roșu
Cristi Roșu este masterand al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, la specializarea Studii de dezvoltare internaţională şi etica relaţiilor internaţionale. Este interesat de teoria relațiilor internaționale, filosofia conflictului și teoria jocurilor.
Adauga comentariu