Analize și opinii

Spitalele noastre și grâul altora

1. A mai luat foc un spital. Chiar în București. 110 copii au fost evacuați. Vor mai arde spitale, vor mai arde. L-am auzit pe un nene spunând: „de ce să mă duc la spital? Să bage ăștia în mine bacterii? Să mor ars? Mai bine mă prăpădesc acasă. Sau mai bine mă duc la pușcărie, fiindcă de acolo ies viu.” Din noiembrie 2015 încoace, sistemul sanitar a devenit un rug al comerțului cu medicamente. În 2023, la internare, pacienții încă fac test Covid. Reiau a șaptea sau a zecea oară ce am scris pe 8 iulie 2020. Rețineți, 8 iulie 2020! „În zona de nord a Capitalei au apărut câteva sute de mașini de 100.000 – 200.000 de euro cu numere roșii. Deci cumpărate recent, foarte recent. Are lumea bani? S-a câștigat bine cu pandemia? Mai sunt măști de vânzare?” 

2. Bacterii în spitale, interzicerea transplantului pulmonar, măști, zeci de milioane de vaccinuri nefolosite, ecologeală, steagul altei țări (care n-ar face nicio reciprocitate cu noi) la poza de profil. Și cred că am omis vreo trei etape. Ce urmează? Campanii oengiste pentru legalizarea ierbii halucinogene. Ideologii de joint vor veni cu vrăjeli frumoase – „nu se va cultiva în aer liber, vom construi sere cu bani europeni, totul va fi transparent.” În 2019 au apărut materiale filmate cu lideri Rezist care fumau neconvențional pe Strada Educației, în ceea ce ei numesc Casa Activistului. Refuz să-mi imaginez ce ar face pe Bulevardul Castității. Organizația Rezist este o replică întârziată (și mai perversă, fiindcă se pretinde de dreapta, dar și-a propus să distrugă patronii) cu 50 și ceva de ani a fenomenului America – hippie, Paris 1968 și Germania – Kreuzberg. Kreuzberg este un cartier din vechiul Berlin Occidental, aflat chiar lângă Zid. L-am vizitat în aprilie. Astăzi s-a dezvoltat, dar în anii 1960-1970 nu prezenta interes imobiliar. Se aciuaseră acolo studenți de stânga, apologeți ai școlii (socialiste) de la Frankfurt. Dormeau în mansarde din blocuri bombardate în Al Doilea Război Mondial, se drogau, beau arak (o tărie turcească) și mâncau shaorma în localurile musulmane din Kreuzberg. Anarhiștii europeni și radicalii musulmani au fost mereu prieteni. Bietul est-german sătul de comunism se pregătea luni sau ani întregi să sară pârleazul și dădea de specimenele astea, care luptau împotriva conformismului burghez. Acum, Rezist se află în adormire (și foame), fiindcă n-a mai primit fonduri de la începutul anului. Dar trotinetiștii vor fi reactivaîi în septembrie.

3. Grâul din Ucraina, care e transportat pe aici (infestat și fără taxe), e nimic pe lângă ce se va întâmpla după război, când vom participa la operațiunea de deminare a Ucrainei. „Această operațiune ar putea costa 37,4 miliarde de dolari în următorii 10 ani. Deminarea completă ar putea dura câteva secole”, a scris un ziar serios, deși pe-aia cu secolele mi-e greu să o cred. Totuși, e vorba despre „The Washington Post”, nu despre „Adevărul” sau „Gândul” conduse de C.T. Popescu, bătrânul cărăuș de flamură al parțial eclozaților din Generația Gadget.

Autor: Razvan Ioan Boanchis

Sursa: national.ro

Despre autor

editor

Adauga comentariu

Adauga un comentariu