Marți, 21 noiembrie, Parlamentul României s-a reunit în plen ca să… nu avem voie să știm ca să ce!
Clar?
Ședinta din 21 noiembrie 2023 a “organului reprezentativ suprem al poporului român” a fost secretă. Care va să însemne că ăia care plătesc factura la electricitate și restul angaralelor decurse din funcționarea extrem de urîtei clădiri a Parlamentului României nu sînt suficient de apți intelectual, politic și psihic pentru a fi informați despre “evoluțiile recente și situația din Statul Israel.” Evoluții care, dacă și-au binemeritat destinul secretizării, trebuie că sînt cel puțin la fel de importante ca facturile plimbărilor prin străinătățiuri ale prezidentului Iohannis cu doamna Carmen.
Totuși, cum adică? Cum adică ședință secretă a unui parlament național al unei țări neaflate în vreun război, despre o temă care nu vizează securitatea națională a acelei țări? Care să fi fost argumentele decisive pentru care despre “evoluțiile recente și situația…” nu s-a putut accepta decît un soi de agapă underground? Sigur că nu-i deloc de regretat că astfel n-au penetrat spatiul public nici măcar spumele pe care utilajul urlatoriu Șoșoacă trebuie să le fi emis în dosul ferecatelor uși. Dar, chiar și-n condițiile acestei realități de fericit beneficiu public, cum adică?
Cum adică secretizarea unei informări a Parlamentului despre “evoluții” și “situație”?
Adică datele publice despre “evoluții” și “situație” nu sînt tocmai kosher? Deci mai există unele de circuit dosit? Să înțelegem că informațiile de la fața mutilată a locului transmise pentru televizoare de către eroice burtieriste aplaudate de Ambasadă sînt numai pentru televizoarele proștilor?
Ședinta secretă din 21 noiembrie 2023 a plenului reunit al Parlamentului României a răspuns cu un bărbătos DA! nu doar acestor, prea puține, întrebări.
Ce-i drept, nimeni nu mai dă doi bani vechi pe principiile-temei ale democrației. Transparența ar fi unul dintre ele. Nu-i mai eficient autoritarismul? Nu face forța chioară viața mai simplă și mai clară? Nu e de dorit ca guvernul (nostru, desigur!) să legifereze singur, iar parlamentul (poporului prost) să dea – repejor, da? – un aviz de conformitate poreclit (încă) vot? De ce să ne pierdem vremea cu prostiile proștilor cînd guvernul (nostru, desigur) știe el mai bine cum și ce trebuie făcut, mai ales cu legi extrem de importante pentru proștii care nu se mai califică nici măcar să fie informați despre “evoluțiile recente și situația din Statul…”?
Democratia? O apucătură nematurată a unei lumi apuse (cu condiția să fi răsărit vreodată). Democrația e demodată.
Autor: Sorin Faur
Adauga comentariu