În mai multe rînduri, în ultimii ani, în toiul scandalurilor monumentale legate de așa-zisa nerespectare a dreptului la vot al românilor din diaspora, minți lucide au atras atenția că ne aflăm, de fapt, în fața unei uriașe mistificări.
În Europa, românii sunt singurii cetățeni are au pretenția să voteze masiv din țări străine și să li se pună la dispoziții secții de vot fără număr, avertiza Deutsche Welle în diverse materiale. Acestor poziții de bun simț li se contrapuneau, însă, vocile isterice ale unor organe de presă autohtone; a venit, însă, momentul ca exact unul dintre acestea să dea lovitura de moarte TFL-iștilor partizani ai votului diasporei.
Legenda spune că Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale deoarece nu s-a întrebuințat să înființeze suficiente secții de vot pentru ca toți românii din diaspora să poate vota la prezidențiale.
Ne amintim cu toții cîtă hărmălaie a fost și cîtă cerneală s-a consumat pe această temă.
Românilor din străinătate li s-a băgat pumnul în gură, li s-a refuzat un drept inalienabil, s-a dat o lovitură grea democrației bla-bla-bla.
În timp ce presa mioritică trăgea din greu pe subiect, cea externă avea alte opinii: ”Numai românii au pretenția de a vota masiv din țări străine. Toți ceilalți europeni fie se întorc acasă în ziua votului, fie își vor fi pierdut între timp dreptul de vot. Am mai arătat că la cel mai recent exercițiu electoral relevant pentru problema noastră, referendumul pentru independență din Scoția de anul trecut, au votat rezidenții străini, dar nu au votat scoțienii plecați din țară de mai multă vreme. Prin urmare ceea ce primează încă în politicile Europei occidentale este teritorialitatea.
Românii par să inaugureze în practicile europene ceva cu totul nou: națiunea extrateritorială, căci numai acceptând legitimitatea acestui concept putem justifica pretenția votului pentru toți cei plecați din țară indiferent de durata absenței” avertiza Deutsche Welle, acum doi ani, într-o analiză.
Anul trecut, tot D.W. se întreba de ce ar trebui să se ia măsuri speciale pentru stimularea votului în cazul unor cetățeni care muncesc afară la negru și nu plătesc un leu taxe, și care, dacă chiar vor să voteze, pot veni fără probleme în țară în ziua scrutinului?
”Dacă doresc să voteze, românii aflați în străinătate o pot face cu ușurință prin corespondență, iar dacă au motive să nu o facă, atunci să întreprindă o călătorie până acasă în ziua votului, căci, cu noile companii low cost, un zbor până în România nu mai ceva inaccesibil. În fine, votul nu este obligatoriu.
Să precizăm un lucru care pare să fi fost uitat. Scopul unei legi electorale nu este să stimuleze votul unei anumite categorii de persoane, ci să ofere tuturor posibilitatea de a vota. Iar legea românească este foarte bună și echitabilă(…) Ce conține în mod special votul românilor din afara țării mai prețios decât votul celor din țară? De ce un român care lucrează ca lucrător detașat la Bruxelles valorează electoral mai mult decât unul care nu a plecat din țară niciodată? Pentru că toată pledoaria aceasta în favoarea votului din diaspora exact asta sugerează: că unii prețuiesc mai mult decât alții” relevau analiștii siteului german.
Opinii profund ancorate în politica reală, dar care nu au impresionat pe nimeni, la vremea respectivă.
A venit, însă, momentul destrămării uriașei mistificări, și asta exact din țara-fanion a democrației europene: Germania.
Și a venit, culmea ironiei, prin intermediul unuia dintre organele de presă care s-au aflat în fruntea protestelor față de insuficiența secțiilor de vot din străinătate, anume Hotnews.
Dintr-o corespondență specială din Germania, semnată de jurnalista Dani Rokhoff și publicată de siteul amintit, românii află acum un lucru cel puțin stupefiant pentru ei.
Anume că la alegerile legislative de luna viitoare, germanii din disapora nu au nici pe departe culoar neîngrădit către vot, necum facilități speciale.
Ba, mai mult de atît, țineți-vă bine, pentru a primi dreptul la vot, ei trebuie să explice în prealabil de ce vor să voteze într-o anume secție de afară și, cel mai important, să lămurească autoritățile germane în ce fel consideră ei că sunt afectați peste hotare de politica germană.
”Luna viitoare, germanii aleg noul Bundestag. Dar nu toti cetatenii cu varsta peste 18 ani pot vota la 24 septembrie. Astfel, peste 80.000 de persoane cu handicap sunt excluse din alegeri. Si nu doar acestea. Exista anumite restrictii pentru puscariasi si chiar pentru cetatenii germani care locuiesc in strainatate.” scrie corespondenta din Germania a Hotnews.
”In afara zecilor de mii de persoane cu handicap mintal, mai exista si alte grupuri, care sunt excluse din alegeri, din diferite motive. Unul dintre acestea este cel al diasporei, adica cetatenii germani care trăiesc permanent in strainatate. Ei isi depun cererile de a vota la o anumita circumscriptie, pentru fiecare alegeri, insa trebuie sa explice de ce doresc sa voteze acolo. Cele mai frecvente motive invocate sunt parteneriatele oraselor si relatiile de familie, cu circumscriptia electorala.
In plus, germanii din strainatate trebuie sa explice modul în care sunt afectati de politica germana” se mai arată în material.
Hait!
Va să zică, în Germania, cea mai puternic și influentă țară europeană, care dă ora exactă a democrației, dacă nu ai argumente convingătoare legate de felul în care tu, ca german din afara țării, ești afectat direct de deciziile politice din interiorul granițelor, canci drept la vot!
În România, în schimb, se duce o luptă aprigă pentru înființarea masivă de secții de vot, pe banii contribuabililor români, inclusiv în Papua Noua Guinee ori în Țara de Foc, pentru că așa vor Tinerii Frumoși și Liberi.
Comentariile, credem noi, sunt de prisos.
Autor: Bogdan Tiberiu Iacob
Sursa: In Politics
Adauga comentariu