Românii tot se mai ceartă cu trecutul lor

Speranţa de neclintit a lui Ronald Reagan, articulată atât de elocvent şi de curajos cu doar doi ani înainte în Berlinul de Vest, când a cerut: „Domnule Gorbaciov, dărâmă acest zid“, devenea realitate.

Partidele comuniste, osificate la putere de peste 40 de ani, au abdicat paşnic în faţa istoriei. Acestui val de schimbare i s-a opus doar un sistem: cel din România. Întreaga lume a privit năucită cum Ceauşescu a încercat să înece revoluţia română în sângele inocenţilor. În faţa armatei şi a trupelor de Securitate, dorinţa de libertate nu a putut fi oprită. De Crăciun, Ceauşeştii erau executaţi.

Dan Mureşan şi Mircea Munteanu Un studiu al opiniei publice realizat de Marsh Copsey + Associates şi Biroul de Cercetări Sociale a încercat să vadă care sunt atitudinile româ­nilor la douăzeci de ani după ce spusele lui Reagan s-au îndeplinit într-un mod atât de miraculos. Rezultatele sunt surprinzătoare pentru noi ca vestici şi sunt scandaloase pentru noi ca români.

În mijlocul unei crize economice, financiare şi guvernamentale şi al unei campanii prezidenţiale brutale, aniversarea mişcărilor revoluţio­nare din 1989 nu aduce sentimente euforice sau de sărbătoare. Nostalgia s-a lăsat precum o ceaţă asupra ţării, ştergând din me­mo­­ria oamenilor durerea, suferinţa şi opresiunea provocate de regimul comunist. Majoritatea celor chestionaţi cred că astăzi lucrurile merg mai rău decât sub vechiul regim. Mai mult de 60% spun că politicienii sunt mai corupţi azi decât erau înainte de 1989. 58,4% cred că siguranţa şi ordinea publică în societate au fost mai bine asigurate în regimul Ceauşescu.

Cel mai surprinză­tor lucru este probabil faptul că 55,8% din cei intervievaţi cred că în dictatura comunistă se arăta mai mult respect pentru omul de rând decât în sistemul politic actual. Un indice îngrijorător de 35% din cei întrebaţi sus­ţin că răsturnarea vechiului regim a fost dăunătoare ţării, iar 22% ar pre­fera o întoarcere la vremurile lui Ceau­şescu. Aceste procentaje mari repre­zin­tă oamenii nemulţumiţi de sistemul politic actual, oameni care văd o clasă politică în întregimea sa incapabilă şi neinteresată de a rezolva pro­blemele cu care ei se confruntă.

Cea mai îngrijorătoare este tendinţa generaţiei postcomuniste, cei între 18 şi 29 de ani: 18,5% din aceştia vor o în­toarcere la comunism, iar 25,6% sunt indecişi. Lipsa unei dezbateri în societatea ro­mânească despre comunism şi moşte­ni­rea lăsată de acesta şi politizarea is­toriei au contribuit la crearea unui curent nostalgic. Aşa cum se întâmplă astăzi în Rusia, unde puţinele reuşite ale lui Stalin sunt mult amplificate, iar crimele monstruoase ale sale sunt mi­nimalizate.

Şi la noi timpul a înlocuit memoria dureroasă a lipsurilor, a poliţiei politice omni­prezente şi a cultului personalităţii dus la extrem cu dorinţa nostalgică de a reveni la presupusa stabilitate a regimului comunist. În 1993, când hiperinflaţia ameninţa economia ţării, 27,1% socoteau că răs­turnarea regimului a fost în defa­voarea ţării. În timpul durelor reforme economice din 1997, doar 21,5% credeau acest lucru. La douăzeci de ani de la căderea Zidului Berlinului, numărul celor care cred că evenimentele din 1989 au fost o greşeală a devenit alarmant de mare, situându-se la 35,7%. Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, coordonat de Vladimir Tis­măneanu, a fost prima încercare oficială de a porni o dezbatere naţională. Concluziile raportului au fost adoptate, în mare parte, de preşedintele Traian Băsescu în cadrul unei şedinţe reunite a Parlamentului, dar dezba­terea publică a fost eclipsată de situaţia politică şi economică. Eforturile lău­dabile ale celor două instituţii guvernamentale care studiază arhivele Securităţii şi crimele regimului comunist sunt doar primii paşi pe drumul refacerii memoriei istorice.

Pentru mulţi români, evenimentele din 1989 sunt cuprinse de mister. Din cei intervievaţi, 48,4% spun că simt nevoia de a înţelege ce s-a întâmplat atunci. 40,9% susţin că toţi preşedinţii României postdecembriste au făcut prea puţin pentru a afla adevărul celor petrecute atunci. Preşedintele Băsescu a încercat din răsputeri să controleze dezbaterea trecutului comunist şi să îi acuze pe oponenţii săi care se opun modernizării României. În ciuda eforturilor sale, în prezent, 12,8% îl văd drept candidatul la Preşedinţie cel mai apropiat de valorile comunismului şi de oamenii fostului regim, al treilea după Corneliu Vadim Tudor (22,1%) şi Mircea Geoană (19,1%). Concluziile sunt dramatice. La 20 de ani de la răsturnarea regimului Ceau­şescu observăm o creştere masivă a deziluziei faţă de clasa politică în general, nu doar faţă de anumiţi reprezentanţi ai săi.

România se află într-un curent antisistemic de proporţii. Poli­ti­ca încă influenţează istoria în Ro­mâ­nia. Sperăm că nu va fi nevoie de încă 20 de ani până când românilor li se va permite să îşi evalueze cu adevărat trecutul comunist. În decembrie vom mar­ca 20 de ani de când 1.104 oa­meni au plătit cu viaţa curajul de a se opune acestui regim de teroare. Sperăm totuşi ca sacrificiul lor să nu fie uitat. Dan Mureşan este director pentru Europa la Marsh Copsey + Associates, o firmă de consultanţă politică din Washington, D.C. Mircea Munteanu este coordonatorul Centrului de Istorie Internaţională a Războiului Rece din cadrul Institutului „Woodrow Wil­son“ din Washington, D.C.

Studiu Marsh Copsey + Associates şi BCS
sursa: cotidianul.ro