Dreptul la protest este apanajul democrației, dar protestul democratic este pașnic. Violențele trebuie să fie reprimate de forțele de ,ordine și condamnate de toată lumea ca atare. Am considerat mereu că protestul este un semn de sănătate al poporului și al democrației românești, dar de la protest la lupte de stradă, mai este doar un pas.
”Corupția ucide – ucidem corupția!”
”Corupția ucide – ucidem corupția!” este un slogan din ce în ce mai strigat în piață, semn că puținii protestatari care au mai rămas s-au radicalizat și vor sânge. Evenimentele violente din ultimele zile petrecute în piață, în Parlament, pe Facebook dar și în mass-media arată că spațiul public românesc se confruntă cu manifestări extremiste dintre cele mai periculoase.
Deși numărul participanților a scăzut drastic se observă clar grupuri cu o experiență consolidată în instigare, în dezinformare, în propagandă și în organizarea unor mișcări violente de stradă formate din membri ai unor ONG-uri cunoscute, galeriile de fotbal, foști jurnaliști, membri ai PNL/USR și instalații media cunoscute.
Incidentul în care un bătrân este lovit cu un obiect contondent de către un protestatar a încercat să fie mușamalizat în fel și chip. Au apărut dezinformări în dulcele stil sovietic, prin care bătrânul a fost transformat în ‘ofițer de securitate’ iar bătăușul într-un ‘medic de perspectivă’.
În fața acestor ieșiri tot mai violente, instituțiile statului nu reacționează. Nu există măsuri împotriva acestor focare de pericol public, mișcări care se pot coagula în centre de presiune politică și socială.
Extremismul folosit ca masă de manevră
În spatele acestor minți ‘luminate cu lanterna’ se află, ca de obicei, interese obscure. Este evident că avem de-a face cu mișcări coordonate, asumate și organizate în stil paramilitar, cu planuri, cu obiective, cu resurse. Nu trebuie să căutăm prea mult vinovații, tot ce trebuie să facem este să punem corect întrebările: Cine își dorește să fie haos în România? Cine vrea să cadă guvernul? Cine dorește anticipate?
Autor: Alexandru David
Sigur ca nu coruptia ucide…
Omul ucide.
Ca este corupt sau nu, ca face parte dintr-o organizatie politica, religioasa sau din functionari platiti din buzunarul platitorului de taxe… NU ARE RELEVANTA.
Fapta nu se justifica, oricate argumente s-ar invoca.
… nu merge cu metafore decat pentru ironizare.
Pentru mesaj public, politic este obligatoriu, nu doar …. decent sa fie folosite cuvintele care exprima direct si corect realitatea.
Altfel, este mistificare de tip religios unde “ideile” omoara iar ucigasul nu poarta raspunderea faptei. Spatiul de manifestare a idiotenieicare trebuie “curatat” din viata publica, scos din deranjarea societatii si “reparat” – la ospiciu sau la puscarie.