Analize și opinii

Reușita cu adevărat remarcabilă a actualei puteri (PNL-USRPLUS-UDMR) constă în faptul că a deschis din nou larg ușile Fondului Monetar Internațional

Reușita cu adevărat remarcabilă a actualei puteri (PNL-USRPLUS-UDMR) constă în faptul că a deschis din nou larg ușile Fondului Monetar Internațional. Acesta din urmă, fără nici o urmă de sfială, în urma analizei de țară a României, s-a grăbit deja să anunțe măsurile de austeritate care vor veni. Este drept că respectivele măsuri îmbracă deocamdată forma „recomandărilor” dar nu putem să nu remarcăm că aceste „recomandări” se suprapun extraordinar de bine peste programul de austeritate asumat de guvernul Cîțu în fața Comisiei Europene, pentru a împrumuta prin PNRR încă 15 miliarde euro, pe lângă cele 31 de miliarde împrumutate în ultimile 15 luni. Să analizăm.
FMI ar dori „lărgirea bazei de impozitare”. Guvernul Cîțu a inclus în PNRR cel puțin două astfel de măsuri. Prima se referă la creșterea taxelor și cităm: „retragerea graduală a stimulentelor fiscale excesive, mai ales în ce privește impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile sociale”. A doua ar implica creșterea impozitului pe proprietate, pentru că urmează „revizuirea principiilor impozitării proprietăților, în principal în ce privește regimurile diferite de impozitare în funcție de natura proprietarului, persoană fizică sau persoană juridică”. Evident că această revizuire poate insemna și scăderea impozitelor, dar tinând cont de politicile liberale de până în prezent, ne îndoim că mișorarea impozitelor este o alternativă pe care actuala putere o ia în considerare.
Tot FMI dorește „temperarea creșterii salariilor și pensiilor din sectorul public”. Aici putem remarca că Guvernul Cîțu a înghețat orice creștere salarială și de pensie, încă de la începutul anului și s-a angajat, prin PNRR, să mențină această înghețare și următorii ani. Cităm: „cheltuielile cu pensiile vor fi menținute la același nivel – nu sunt preconizate creșteri ad hoc ale pensiilor pe termen scurt și mediu” iar „cheltuielile publice cu salariile, ca procent din PIB, vor fi înghețate la nivelul anului 2019 (maxim)”
Fără putință de tăgadă putem afirma că în fapt, această înghețare este practic o tăiere de venituri și o scădere consistentă a puterii de cumpărare, datorită scumpirilor care au avut loc în ultimul an, îndeosebi la utilități, combustibili și alimentele de bază, scumpiri care din păcate nu stagnează, urmând o creștere de cel puțin 10% la energia electrică și în jur de 20% la gaze.
Același FMI a cerut „cursul valutar să fie cât mai flexibil”. Aici trebuie să avem în vedere că pe lângă creșterea prețurilor, avem de-a face și cu un deficit comercial de numai 2,25 miliarde de euro în primul trimestru al anului. În acest context „flexibilitatea” cursului valutar cerută de FMI înseamnă devalorizarea și mai mare a monedei naționale, care deja a atins pragul de 5 lei pentru un euro.
Cum ar zice un clasic în viață: „Să trăim bine!”

Autor: Dragoș Huțuleac

Abonează-te la newsletter